De ce apare starea de somnolență oboseală slăbiciune după masă la prânz - ce inseamna, cauze, tratament, remediu

Cu siguranță te-ai întrebat măcar o dată de.ce apare starea de somnolență după masa de seara sau de prânz, oricât ai.fi fost de odihnit/ă. Așa că astăzi mi-am propus să găsim un răspuns pe baza studiilor științifice și.să înțelegem de ce apare această stare de somnolență sau stare de oboseală după ce mâncăm.

De ce apare starea de somnolență / oboseală după masă?

Noi toți am trecut prin aceste stări de oboseală și somnolență, acea senzație de “moleșeală”, când suntem fără vlagă, și care apare după ce.am luat masa. Stomacul este plin, suntem relaxați și ducem o adevărată luptă ca.să ținem ochii deschiși. De ce apare, totuși, această stare de somnolență după o masă? Și mai ales de.ce după ce mâncăm simțim subit nevoia să dormim puțin?

În general, spun experții, o stare de somnolență după masă este complet normală, așa că.nu avem de ce să.ne îngrijorăm în privința aceasta. Există mai mulți factori care contribuie la aceste stări de oboseală și de somnolență, așa că este important să ii cunoaștem.

Cauzele somnolenței ce apare după masă

stare starea de somnolență oboseală după masă

Tipurile de alimente pe care le mâncăm

Alimentele bogate în proteine și carbohidrați pot să ne facă să.ne simțim mai somnoroși în comparație cu alte alimente. Unii cercetători cred că o persoană se simte obosită și somnolentă după ce mănâncă deoarece organismul produce mai multă serotonină, o substanță chimică ce îndeplinește un rol în reglarea dispoziției și ciclurilor de somn.

Un aminoacid numit triptofan, care se găsește în multe alimente bogate în proteine, ajută corpul să producă serotonina, iar carbohidrații sunt cei care ajută organismul să absoarbă triptofanul. Din aceste motive, dacă ai mâncat alimente bogate atât în proteine, cât și.în carbohidrați, te vei simți mai somnoros, mai obosit.

Triptofanul se găsește în următoarele alimente care conțin mari cantități de proteine: somon, carnea de pasăre de curte, ouăle, spanacul, semințele, laptele, produsele din soia, brânza.

Alimente care conțin mari cantități de carbohidrați sunt: pastele, orezul, pâinea albă, biscuiții sărați, prăjiturile, gogoșile, brioșele, tortul, porumbul, laptele, zahărul și bomboanele.

Cât de mult mâncăm la o masă

O persoană are o predispoziție mai mare să.se confrunte cu stări de somnolență postprandiale după o masă copioasă. Așadar, persoanele care mănâncă porții mari la masa de prânz se pot simți mai somnoroase după-amiaza, în comparație cu cele care mănâncă mai puțin în mijlocul zilei. Pentru că mâncăm, glicemia crește și poate urma apoi o scădere a energiei.

Desigur, mai sunt și alți factori care contribuie la stările de somnolență și.de oboseală ce apar după masa copioasă: orele insuficiente de somn din timpul nopții (care duc la oboseală pe tot parcursul zilei) și consumul de alcool la.o masă, în special în timpul zilei.

somnolență după masă

Momentul la care alegi să iei masa

Ritmul circadian al fiecărei persoane poate influența modul în care aceasta se simte după ce mănâncă. Experții de la National Sleep Foundation spun că oamenii au, în mod natural, o “pauză” în ceea ce privește energia la ora 14:00 și din nou la ora 2:00 dimineața. Acest lucru pare să explice “tradiția” de a trage un pui de somn după masa de prânz. Lumina zilei și întunericul sunt esențiale în reglarea ritmului circadian, însă și momentele la care luăm masa ar putea avea un efect, spun experții.

Digestia poate contribui și ea la aceste stări

Știi deja că organismul tău are nevoie de energie pentru a funcționa, pe care o obține din alimentele pe care le mănânci.

Alimentele sunt descompuse în glucoză (combustibil necesar) de sistemul digestiv. Macronutrienții, cum ar fi proteinele oferă apoi calorii (energie) organismului. Pe lângă faptul că transformă alimentele în energie, ciclul în care se desfășoară digestia declanșează diverse răspunsuri în organismul fiecăruia dintre noi.

Anumiți hormoni (colecistokinina, glucagonul și amilina) sunt eliberați pentru a spori senzația de sațietate, glicemia crește, iar insulina este produsă pentru a permite acestui zahăr (glucoză) să ajungă de.la sânge în celule, acolo unde este folosit ca sursă de energie.

Este important să știi că există și hormoni care pot duce la somnolență sau moleșeală dacă se găsesc în creier niveluri mari ale acestora. Un astfel de hormon este serotonina. Alt hormon care induce somnul, melatonina, nu este eliberat ca răspuns al faptului că mâncăm, însă chiar și așa, alimentele pe care le consumăm pot influența producția de melatonină.

Alte alimente care pot contribui la stările de somnolență

Cireșele afectează nivelurile de melatonină, carbohidrații cauzează o creștere (un “vârf”) și ulterior o scădere în ce privește glicemia (glucoza din sânge). De fapt, spun cercetătorii, multe alimente pot să ne afecteze nivelul de energie în multe moduri diferite. Și oricare dintre acești factori de mai sus ar putea să.te facă să te simți somnoros, moleșit sau obosit după o masă copioasă.