Doare capul Durerea de cap Dureri de cap De ce ne doare capul? - ce înseamnă, semne, cauze, tratament, remedii

Durerea de cap reprezintă senzația de durere apărută la nivelul extremității cefalice, resimțită sub formă de presiune, constricție, pulsație, dar și arsură, jenă sau înțepături. Durerea poate fi localizată pe jumătate de cap, în regiunea occipitală cu iradiere în creștetul capului (vertex), în regiunea fronto-orbitară cu iradiere în masivul facial sau în orice altă zonă craniană. Cefaleea se poate însoți de sensibilitate la lumină (fotofobie) și/sau zgomote (fonofobie), de grețuri și/sau vărsături, nervozitate.

Intensitatea durerii variază pe o scală de la 1 la 10 de la un pacient la altul, iar durata unui episod de durere este de asemenea variabilă: de la 20-30 minute, până la câteva zile (72 ore pentru atacurile migrenoase).

Tipuri de dureri de cap

Durerea poate fi localizată în locuri diferite la nivelul capului. În funcție de tipul durerii resimțite, se.va stabili dacă este necesară intervenția medicului, dacă este vorba despre o durere pe care o putem ameliora prin schimbarea unor elemente ce țin de mediul exterior sau dacă ar putea fi o durere ce semnalizează o afecțiune mai gravă.

Tipuri de dureri de cap în funcție de intensitate și cauză

Neurologii au grupat durerile de cap în două mari categorii: primare și secundare, în funcție de intensitate, dar și în funcție de factorii declanșatori.

Durerile de cap primare sunt următoarele:

Migrena – Este o durere de cap moderat-severă, care poate fi precedată sau însoțită de fotofobie (sensibilitate la lumină), fonofobie (sensibilitatea la sunete), greață, vărsături sau durere intensă în timpul activității fizice. Este o tulburare cronică, cu manifestări recurente pe parcursul întregii vieți, se întâlnește mai des la femei decât la bărbați și afectează adulții cu vârsta între 35 și 45 de ani, conform datelor OMS.

Cefalee cluster – Numită și durere de cap „în ciorchine”, este una dintre cele mai puternice dureri de cap. Aceasta afectează 1 până la 2 persoane din 1000. Cefaleea cluster are adesea o cauză genetică, fiind moștenită din familie.

Cefalee de tensiune – Aceasta este cel mai des întâlnită durere de cap primară, incidența sa fiind mai crescută la femei decât la bărbați, conform datelor OMS, Cefaleea de tip tensional episodică, ce apare în mai puțin de 15 zile dintr-o lună, afectează peste 70% dintre adulți, iar cefaleea de tensiune cronică, ce apare în peste 15 zile dintr-o lună, mai mult de trei luni, afectează 1-3% dintre adulți.

Durere sinusală – Se resimte ca o senzație de presiune în zona sinusurilor, frunte, obraji, schimbându-și intensitatea la mișcările bruște ale capului. Această durere apare de regulă din cauza infecțiilor sinusurilor (sinuzită), dar și din cauza răcelilor sau a rinitelor alergice.

Dureri de cap secundare – Sunt durerile de cap provocate de alte afecțiuni precum encefalita, traumatismul cerebral, hipertensiunea arterială, hemoragiile cerebrale sau nevralgiile.

Tipuri de dureri de cap în funcție de zona în care se manifestă

Un aspect important pentru a determina cauza unei dureri de cap este și zona în care se resimte. În funcție de localizarea lor, durerile de cap se pot clasifica astfel:

  • Dureri frontale – Resimțite la nivelul frunții, localizate de cele mai multe ori deasupra sprâncenelor. De regulă, sunt dureri tensionale, resimțindu-se în zonele în care sunt localizați mușchii temporali și mușchii frontali. Pot fi și dureri sinusale, provocate de răceală sau de gripă.
  • Dureri de cap laterale – Sunt dureri tensionale, localizate în ambele părți ale capului, pe partea stângă sau pe partea dreaptă a capului, care de regulă au.o intensitate redusă spre medie. Nu sunt suficient de puternice pentru a întrerupe activitatea zilnică.
  • Dureri de cap la ceafă – De cele mai multe ori durerea la ceafă este durerea asociată cu cefaleea de tensiune și poate fi cauzată de spasme la nivelul mușchilor cervicali. Totodată, aceste dureri pot avea drept sursă chiar și afecțiuni ale coloanei vertebrale (hernia de disc cervicală).
  • Dureri de cap din zona maxilarului – Durerile din zona maxilarului sunt cel mai des provocate de afecțiuni stomatologice, având drept sursă pulpa dentară. Infecțiile paradentare pot provoca dureri care radiază, dând senzația de durere de-a lungul întregului maxilar.
  • Dureri de cap în zona ochilor – Localizată în spatele globului ocular, durerea de acest tip este fie provocată de o afecțiune oftalmologică, fie provocată de oboseală sau de sinuzită.
  • Dureri de cap generalizate – Sunt provocate de o serie largă de factori: răceli, gripă, alergii, lovituri în zona capului, dar și de hipo sau hipertensiune.

Cauzele durerilor de cap

doare capul durerea de cap dureri de cap
  • Deshidratare – Toate țesuturile din organism au nevoie de apă pentru a funcționa, iar în lipsa ei apar diverse stări de disconfort, de la dureri de cap, până la somnolență.
  • Foame – Durerile de cap sunt adesea provocate de un element care a perturbat rutina organismului, astfel încât și foamea poate fi o cauză a apariției lor.
  • Consumul de alcool – Principalul motiv pentru care alcoolul provoacă dureri de cap este deshidratarea.
  • Oboseala – Ca și în cazul foamei, și oboseala reprezintă un element ce perturbă ritmul cotidian al organismului.
  • Calitatea scăzută a aerului – Deși uneori nu realizăm că aerul conține impurități, organismul nostru observă acest lucru și reacționează. Durerile de cap sunt o reacție la prezența impurităților în aer, a poluării, cât și a substanțelor iritante, se arată într-un studiu publicat în 2010 în jurnalul medical Headache.
  • Temperaturile prea ridicate sau prea scăzute – Reprezintă condiții de mediu ce ne provoacă disconfort din toate punctele de vedere.
  • Iluminarea incorectă – Lumina influențează în mare măsură activitatea umană încă din cele mai vechi timpuri, iar o lumină prea puternică sau prea slabă poate provoca dureri de cap.
  • Stres – Când mintea noastră lucrează la foc automat în permanență, apariția durerilor de cap este aproape inevitabilă. Presiunea constantă va duce la dureri de cap, oboseală și o stare generală de rău.
  • Atacul de panică și starea de anxietate – Durerile de cap au adesea ca sursă afecțiuni de natură psihologică și pot fi provocate de.o stare de tensiune ridicată, precum atacul de panică.
  • Lovituri la nivelul capului (traumatisme) – Orice lovitură la nivelul capului poate duce la dureri locale pentru o anumită perioadă de timp.
  • Hipo sau hipertensiunea arterială – Ambele situații pot provoca dureri de cap, deoarece sunt procese care se desfășoară într-un mod anormal.

Investigații pentru a diagnostica sursa durerilor de cap

Pentru a stabili atât cauza durerilor de cap, cât și modalitatea corectă de ameliorare va fi nevoie de câteva investigații medicale. În funcție de examenul fizic, medicul poate indica necesitatea efectuării următoarelor analize:

  • Tomografie computerizată în zona capului (CT) – Are rolul de a evalua structurile creierului pentru a determina prezența unei tumori, a unei sângerări, anomalii ale unor vase de sânge sau un accident vascular.
  • RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară) – Investigație care relevă o imagine a creierului și a altor structuri din organism.
  • Radiografie la nivelul sinusurilor – Pentru a detecta infecții la nivelul sinusurilor. De regulă, acestea se observă și prin RMN sau CT, rămânând la decizia medicului dacă va recomanda sau nu această investigație.
  • Electroencefalograma (EEG) – O metodă prin care este investigată activitatea electrică a creierului. Cu ajutorul ei se detectează epilepsia, traumatismele de la nivelul capului, tumorile cerebrale, encefalita, encefalopatia, atacul vascular cerebral.
  • Teste de sânge – Pentru a se determina dacă pacientul are anumite carențe ce îi provoacă durerile de cap, dacă există infecții în organism, dereglări la nivelul glandei tiroide sau există riscul ca pacientul să sufere de diabet.
  • Consultațiile de specialitate – ORL, oftalmologie, stomatologie. Fiecare dintre aceste zone ar putea să fie o sursă a durerilor de cap și trebuie explorate și investigate de specialiști.

Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap?

doare capul durerea de cap dureri de cap
  • Afecțiuni oculare (miopie, prezbitism) – Sunt adesea o sursă a durerilor de cap și foarte des primul simptom pe care îl acuză copiii care suferă de miopie.
  • Glaucom – Este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de la ochi la creier. Se produce astfel restrângerea treptată a câmpului vizual dinspre periferie spre centru și, în final, se poate ajunge la orbire. Durerea de cap este doar unul dintre simptomele acestei afecțiuni, care poate avea consecințe precum pierderea vederii.
  • Edem cerebral – Este provocată de ruperea unei artere la nivelul creierului, de tumori, de infecții (meningita, toxoplasmoza) sau de altitudini ridicate. În cazul acestora, durerile de cap sunt însoțite de convulsii, amorțeli, tulburări de vedere și de coordonare.
  • Tumori cerebrale – Gravitatea acestora depinde atât de dimensiunile și localizarea lor, cât și de momentul în care a fost depistată tumoarea.
  • Anevrism – Este caracterizat de dilatarea unei artere. În cazul în care apare la nivelul creierului, acesta poate duce la un accident vascular cerebral sau la o hemoragie cerebrală. Simptomele anevrismului cerebral sunt durerile de cap, dar și tulburările de vorbire sau de vedere.
  • Sinuzita – Infecțiile la nivelul sinusurilor provoacă dureri de cap frontale ce își modifică intensitatea și devin mai puternice atunci când ne aplecăm.
  • Dezechilibre hormonale – Modificările de natură hormonală sunt în măsură să provoace reacții dintre cele mai diverse în organism, creșteri în greutate, modificări ale comportamentului, dar și dureri de cap.
  • Dieta dezechilibrată – Alimentația bazată pe alimente hiperprocesate, din care lipsesc vitaminele și mineralele poate provoca dureri de cap. Lipsa vitaminei D și a magneziului în mod special poate cauza migrene, amețeli, stări de somnolență și chiar irascibilitate.

Semnale de alarmă privind durerea de cap

Cere ajutor specializat IMEDIAT – sună la 112 sau mergi de urgență la camera de gardă, dacă te confrunți cu una din următoarele tipuri de durere de cap:

  • Este prima durere de cap severă din viața ta, iar aceasta îți afectează activitățile zilnice
  • Durere de cap nouă, violentă care a apărut brusc
  • Durere de cap resimțită ca “cea mai severă” dintre toate (în situația în care suferi frecvent de migrenă)
  • Durere de cap asociată cu un simptom neurologic:
    • Slăbiciune (o parte a corpului sau întreg corpul)
    • Amețeală
    • Pierdere bruscă a echilibrului sau cădere
    • Senzație de amorțire sau furnicături în extremități
    • Paralizie
    • Dificultăți de vorbire
    • Gândire confuză
    • Convulsii
    • Modificări de personalitate/comportament nepotrivit
    • Tulburări de vedere (vedere încețoșată, vedere dublă, puncte albe)
  • Durere de cap însoțită de senzație severă de greață și vărsătură
  • Durere de cap asociată cu febră, dificultate în respirație, gât înțepenit sau erupție cutanată
  • Durere de cap care se înrăutățește după 24 de ore
  • Durere de cap după un traumatism sau un accident la cap
  • Durere de cap severă localizată la un ochi, asociată cu înroșirea acestuia
  • Ai început să suferi recent de durere de cap, în special după vârsta de 50 de ani, mai ales dacă suferi și.de alte afecțiuni (cancer, tulburare de coagulare)
  • Durere de cap însoțită de durere la înghițit sau pierdere în greutate
  • Ai cancer și a apărut o durere de cap pe care o resimți “altfel”
  • Ai sistemul imunitar slăbit de o boală (de exemplu, HIV) sau tratament (chimioterapie sau steroizi)

Fă-ți o programare la medicul neurolog cât mai curând, dacă durerea de cap:

doare capul durerea de cap dureri de cap
  • Durează mai mult de câteva zile
  • Trebuie să iei zilnic antialgice
  • Se înrăutățește dimineața
  • Te scoală noaptea din somn
  • Se intensifică la schimbarea poziției
  • Debutează când tușești, strănuți sau după anumite activități – ridicarea unor greutăți, aerobic, jogging, act sexual
  • Este constantă în aceeași zonă a capului
  • S-a schimbat recent în intensitate sau în modul de apariție și ai un istoric de migrenă
  • Se manifestă frecvent (> 3 ori/săptămână) și încă nu s-a stabilit cauza

Modalități de ameliorare a durerilor de cap

Ameliorarea durerilor de cap se poate face acasă, în cazul în care este vorba despre dureri care apar rar și care au o cauză ușor de intuit – oboseală, gălăgie, o zi grea la birou. Durerile de cap dese și de o intensitate ridicată trebuie tratate la medic și în urma unor investigații. Aceste dureri au de regulă alte cauze, iar dacă nu acționăm asupra lor, ele nu vor înceta.

Soluții naturale pentru calmarea durerilor de cap

doare capul durerea de cap dureri de cap
  • Înlăturarea factorului de stres – zgomote puternice, un miros înțepător și neplăcut, lumina prea intensă etc.
  • Hidratarea – dacă organismul este deshidratat, uneori e suficient să consumi un pahar cu apă pentru a calma durerea de cap.
  • O gustare – există posibilitatea ca durerea să fie provocată de foame, astfel încât o gustare poate fi de ajutor.
  • Ceaiul negru/verde – în cazul în care durerea este provocată de scăderea tensiunii ca urmare a renunțării la cafea.
  • Comprese cu apă rece – pot ajuta la reglarea circulației în zona respectiva, la relaxarea mușchilor.
  • Odihna – uneori durerile de cap reprezintă un mod prin care organismul ne transmite că are nevoie de o pauză.
  • Uleiul de eucalipt – este util pentru decongestionarea sinusurilor, o sursă frecventă a durerilor de cap.
  • Ceaiuri calmante – de mușețel, de tei, de lavandă, de mentă – de ajutor și pentru somn, cât și pentru decongestionarea căilor nazale.
  • Relaxarea – o ședință de masaj, o plimbare sau o carte pot ajuta în mare măsură la ameliorarea durerilor de cap și la îndepărtarea stresului.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos în cazul durerilor de cap depinde foarte mult de cauza durerii. Așadar, în funcție de factorul care provoacă durerea, putem apela la:

  • În cazul durerilor sinusale – decongestionante nazale sau antibiotice, doar dacă este vorba despre o sinuzită diagnosticată de medic și doar daca medicul prescrie aceste medicamente.
  • În cazul cefaleei de tensiune – sunt utile medicamentele analgezice și antiinflamatoare – paracetamol, aspirină (doar pentru adulți), ibuprofen.
  • În cazul migrenei și a durerilor de cap de tip cluster – se pot administra medicamente pe bază de triptani prescrise de medic.

Durerile de cap pot fi reacții normale ale organismului la condițiile de mediu sau semnale de alarmă transmise de corpul nostru. Este important să distingem corect între cele două situații pentru a acționa responsabil și adecvat.