Sforăitul nu este o boală, este o tulburare a somnului care împiedică odihna pe parcursul nopții. Fiind întâlnit atât de frecvent, am putea să îl considerăm normal, dar un sforăit zgomotos, puternic, cu întreruperi ale respirației ce ii sperie pe cei din jur, ar trebui să ne trimită la medic, pentru investigații.
Când dormim, mușchii gâtului se relaxează. Câteodată se relaxează așa de mult încât căile respiratorii superioare se obstruează (astupă) aproape complet, devenind prea înguste, astfel că nu pătrunde suficient aer pentru oxigenarea plămânilor.
Această îngustare produce o vibrație a țesuturilor la trecerea aerului, astfel apărând sunetul tipic sforăitului. Creierul resimte imposibilitatea respirației și ne trezește din somn – această trezire este, de obicei, scurtă și nu o conștientizăm.
Cauze sforăit
Mulți factori, precum anatomia cavității bucale și a sinusurilor, consumul de alcool, alergiile, răcelile și greutatea pot conduce la sforăit.
Când moțăi și treci progresiv de la un somn superficial la unul profund, mușchii de la nivelul plafonului cavității bucale (palatul moale), limba și faringele se relaxează. Ţesuturile de la nivelul gâtului se pot relaxa atât de mult încât să blocheze parţial căile aeriene şi să vibreze. Şi cu cât mai îngustate sunt căile aeriene cu atât mai puternic devine fluxul de aer. Aceasta produce creşterea vibraţiei ţesuturilor şi duce la sforăit tot mai zgomotos.
Următoarele situaţii pot afecta căile aeriene şi pot determina sforăit:
- Anatomia cavităţii bucale – Existenţa unui palat moale care este situat jos şi este gros poate îngusta căile aeriene. Persoanele supraponderale pot avea ţesut în exces în partea din spate a gâtului (faringelui), fapt ce îngustează căile aeriene. În acelaşi fel, dacă uvula (omuşorul) este alungită sau palatul moale este lung fluxul de aer poate fi împiedicat şi vibraţia creşte.
- Consumul de alcool – Sforăitul poate fi produs de consumul excesiv de alcool înainte de somn. Alcoolul relaxează musculatura gâtului şi scade protecţia naturală împotriva obstrucţiei aeriene.
- Problemele nazale – Congestia nazală cronică (nasul înfundat) sau deviaţia de sept pot contribui la sforăit.
- Apneea de somn – Sforăitul poate fi asociat cu apneea de somn obstructivă. În această afecţiune gravă, ţesuturile de la nivelul gâtului pot bloca parţial sau complet căile aeriene ceea ce împiedică respiraţia. Adesea apneea de somn este caracterizată de sforăit zgomotos urmat de perioade de linişte când respiraţia este oprită sau aproape oprită. Eventual această reducere sau pauză în respiraţie poate semnala persoanei să se trezească, iar trezirea se poate produce cu un sforăit tare sau cu un gâfâit. Somnul poate fi superficial datorită întreruperilor. Acest tipar de pauze respiratorii se poate repeta de mai multe ori în cursul nopţii. De obicei, persoanele cu apnee de somn au perioade de încetinire sau pauză respiratorie de cel puţin cinci ori în timpul unei ore de somn.
Factorii de risc ce pot contribui la apariția sforăitului
sforăit sforăie sforăim
- Sexul masculin – bărbaţii sunt mai predispuşi la sforăit sau la apariţia apneei de somn decât femeile;
- Persoanele supraponderale sau obeze au risc crescut pentru sforăit şi apnee de somn;
- Îngustarea căilor aeriene – unele persoane pot avea un palat moale, lung sau amigdale sau vegetaţii adenoide mari, ceea ce poate îngusta căile aeriene producând sforăit;
- Alcoolul – care relaxează musculatura gâtului crescând riscul de sforăit;
- Problemele nazale – dacă există defecte structurale precum deviaţia de sept sau dacă există o congestie nazală cronică, riscul de apariţie a sforăitului este mai mare;
- Istoricul familial de sforăit sau apnee de somn.
Cui ar trebui să ne adresăm, cărui specialist?
Cei cu astfel de probleme ar trebui să se adreseze unui medic ORL-ist și unui pneumolog.
Medicul ORL vă va examina cavitatea nazală, gura, valul palatin, limba, eventual va efectua o videoendoscopie nasofaringolaringiană, pentru vizualizarea întregului traseu pe care îl urmează aerul inspirat și va decide dacă sunt modificări anatomice sau patologice la acest nivel, modificări care ar putea influența sforăitul. Tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
Medicul pneumolog vă evaluează anamnezic, clinic și spirometric și dacă sunteți suspect de apnee în somn vi se va recomanda o poligrafie. Aceasta este o investigație ce presupune înregistrarea, pe timpul nopții, a nivelului de oxigen din sânge, pulsul, mișcările corpului, ritmul respirației, numărul și durata opririlor respirației, cât timp ați dormit.
Dacă se suspectează că problema respiratorie nocturnă este de cauză centrală, veți efectua o polisomnigrafie, care se va face într-o cameră specială, sub supraveghere medicală. Aceste date vor fi interpretate de către medic și vă vor fi prezentate.
Tratament sforăit
Pentru tratarea sforăitului, medicul va recomanda, în primul rând, modificări în stilul de viață:
- Pierderea în greutate
- Evitarea alcoolului înainte de culcare
- Tratarea congestiei nazale
- Somnul suficient
- Evitarea poziției pe spate în timpul somnului
În cazul în care sforăitul este simptom al sindromului de apnee în somn, medicul poate recomanda:
- Purtarea de aparate sau dispozitive orale – acestea sunt piese bucale care mențin deschis diametrul nărilor, ceea ce fluidizează circulația aerului. Acestea trebuie recomandate de medic. Printre efectele secundare ale acestor dispozitive se numără salivarea excesivă, durerea la nivelul maxilarului și gura uscată.
- Terapia CPAP (Continuous positive airway pressure) constă în folosirea unui aparat pe timpul nopții care va introduce în căile nazale aer cu presiune pozitivă la același nivel în inspir și în expir. CPAP elimină sforăitul și este indicată adesea când sforăitul este însoțit de sindromul de apnee în somn.
- Tratamentul chirurgical. Atunci când sforăitul este determinat de obstacole anatomice tratamentul trebuie sa vizeze îndepărtarea acestor obstacole.
Tehnici chirurgicale menite să deschidă căile aeriene superioare:
- Uvulopalatofaringoplastia: căile aeriene superioare sunt lărgite în urma remodelării locale la nivelul luetei, valului palatin și a amigdalelor palatine
- Ablatia prin radiofrecvență (turbinotomie cu radiofrecvență): se folosesc frecvențele radio pentru a îndepărta țesutul în exces, dacă acesta există, la nivelul palatului moale, limbii sau nasului
- Procedura de modelare a valului palatin (Pillar procedure) constă în efectuarea unor implanturi în valul palatin cu scopul întăririi țesutului
- O metodă mai nouă este stimularea nervului hipoglos – se folosește un stimul pentru nervul care controlează mișcarea înainte a limbii, astfel încât limba să nu mai blocheze respirația în timpul somnului.
Tratament naturist împotriva sforăitului
sforăit sforăie sforăim
- infuzie din busuioc, fructe de măceș, coji de portocală uscate – în părți egale, se pune 1 linguriță de amestec la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 10 minute, se bea 1 cană seara, pe perioadă îndelungată
- infuzie din măghiran, salvie şi hamei – în părţi egale, se pune 1 linguriţă de amestec la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 8-10 minute, se bea 1 cană seara, pe perioadă îndelungată
- tinctură de pedicuță: câte 20 de picături diluate în apă, seara, pe perioadă îndelungată
Cum îți poți schimba stilul de viață pentru a scăpa de sforăit
sforăit sforăie sforăim
- renunță la fumat
- înainte de culcare, nu bea și nu lua sedative
- schimbă poziția corpului în timpul somnului, dormi pe o parte sau pe burtă, nu pe spate
- ai grijă la alimentație; dacă ești o persoană supraponderală, urmează o dietă pentru a pierde din greutate
