Hidrartroza (Apa la genunchi) - ce este, cauze, simptome, tratament, extractie, investigatii, complicatii

Hidrartroza, cunoscută popular sub denumirea de „apă la genunchi”, se caracterizează prin acumularea de lichid sinovial în jurul articulației genunchiului. Hidrartroza poate să apară în urma unor traumatisme mecanice, sau poate fi o consecință a unor afecțiuni de natură infecțioasă sau inflamatorie.

Durerea și tumefacția genunchiului reprezintă principalele simptome ale „apei la genunchi”. La persoanele sănătoase, acumularea de fluide în spațiile intra-articulare poate fi asimptomatică. Există însă și situații în care efuziunea (acumularea excesivă de lichid la nivel articular) poate provoca chisturi și dureri severe.

Cauze pentru apa la genunchi

Vătămarea ligamentelor, oaselor, tendoanelor sau a cartilajului articular al genunchiului reprezintă principala cauză a hidrartrozei. Efuziunea articulară apărută în urma unei accidentări este consecința reacției naturale a organismului de protejare a zonei afectate. Pentru a preveni daune suplimentare, la nivelul genunchiului se acumulează o cantitate crescută de fluid sinovial, al cărui rol devine acela de protejare a suprafeței articulațiilor mobile. Există multiple alte cauze ale hidrartrozei, precum:

  • utilizarea excesivă a articulațiilor (reprezintă principalul motiv pentru care sportivii sunt predispuși să dezvolte hidrartroză);
  • rupturile de menisc;
  • rupturile ligamentare;
  • supraponderabilitatea (persoanele obeze au riscuri mult mai mari de a dezvolta „apă la genunchi”, deoarece excesul de greutate plasează o greutate mai mare asupra genunchiului, forțând uzura suplimentară a articulației);
  • artroza (degenerarea cartilajului articulației poate duce la creșterea excesivă a producției de lichid articular);
  • artrită reumatoidă (afectează mucoasa articulațiilor și poate provoca hidrartroză);
  • pseudogout (acumularea de pirosfat de calciu la nivelul articulațiilor provoacă durerile severe și umflarea genunchiului);
  • bursită (bursa, cu rol de protecție a articulațiilor, se poate inflama sau infecta cu microorganisme dăunătoare, ceea ce determină depunerea în exces de lichid la nivelul articulației genunchiului);
  • infecții bacteriene (pătrunderea microorganismelor la nivelul articulației este o cauză frecventă a „apei la genunchi”);

Tumorile, chisturile sau guta reprezintă alte cauze pentru apa la genunchi, însă asocierea acestor afecțiuni cu hidrartroza este mult mai puțin frecventă.

Semne / simptome apă la genunchi

Simptomele „apei la genunchi” depind de cauza principală a acumulării excesive de lichide în articulația genunchiului. Cel mai frecvent, hidrartroza apare la un singur genunchi și se manifestă prin:

Durere – Intensitatea durerilor poate varia, în funcție de activitățile pe care individul le realizează și de cauza principală a excesului de lichid sinovial. În mod normal, durerile scad în intensitate în starea de repaus și se accentuează pe măsură ce genunchiul este folosit. Pacienții care suferă de afecțiuni inflamatorii pot să amelioreze acest simptom prin odihnă prelungită, în combinație cu medicamente antialgice. În schimb, durerile apărute în urma unei accidentări pot face imposibil mersul. Durerile articulare cauzate de traumatisme asupra ligamentelor, articulațiilor sau oaselor, nu cedează la administrarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală.

Edem – Genunchiul afectat crește în dimensiuni, devenind semnificativ mai proeminent, în comparație cu celălalt genunchi. În cazul în care hidrartroza este o consecință a unei accidentări, la nivelul părților moi ale genunchiului pot fi prezente vânătăi. De asemenea, efuziunea genunchiului datorată traumatismelor se manifestă printr-o modificare a aspectului pielii din zona laterală sau posterioară a genunchiului.

Rigiditate – Excesul de lichid sinovial la nivelul articulației poate face imposibilă flexia sau extensia completă a genunchiului. Din acest motiv, hidrartroza poate face dificilă urcarea scărilor sau implicarea în activitățile de zi cu zi.

Echimoze (vânătăi) Dacă genunchiul a suferit un traumatism, pacientul poate observa echimoze pe fața anterioară, laterală sau în spatele genunchiului. Suportarea greutății corporale pe acea articulație poate fi imposibilă datorită durerii foarte mari.

Când trebuie mers la medic?

hidrartroza apa la genunchi
  • hidrartroza este cauzată de un traumatism;
  • genunchiul nu poate fi îndoit sau îndreptat;
  • pielea își schimbă culoarea la nivelul genunchiului afectat;
  • durerea nu se ameliorează după odihnă sau după administrarea de medicamente;
  • este imposibilă realizarea activităților zilnice.

Diagnostic hidrartroză (apă la genunchi)

Examenul clinic poate implica anumite teste ortopedice, precum testul articular patelofemural, testele McMurray sau Thessaly. De asemenea, medicul poate examina genunchiul prin palpare sau poate solicita pacientului să meargă. Se suspectează hidrartroza la pacienții cu genunchiul tumefiat, care prezintă dureri și au o capacitate de mișcare a articulației redusă, la cei care au suferit un accident sau la pacienții cu patologie reumatică. Medicul va solicita detalii despre istoricul medical, dar și despre eventualele activități fizice în care pacientul este implicat cu regularitate.

Examenul paraclinic implică teste de imagistică și analiza lichidului sinovial. Opțiunile de imagistică includ ecografia, cu ajutorul căreia se poate confirma diagnosticul de artrită, radiografia cu raze X, care poate ajuta la excluderea unei patologii specifice, cauzate de rupturi sau dislocări de os și RMN-ul, care poate detecta leziuni ale tendonului, ligamentului și țesuturilor moi ce nu au fost vizibile pe radiografie. 

Analiza lichidului sinovial, în urma aspirării acestuia din interiorul genunchiului afectat (procedură cunoscută sub denumirea de artrocenteză) ar trebui să se realizeze în toate cazurile de efuziune a genunchiului fără o cauză precisă. Folosind rezultatele obținute în urma analizei fluidului sinovial, medicul poate stabili diagnosticul și opțiunile terapeutice ale pacientului.

Tratament hidrartroză (apă la genunchi)

Tratamentul hidrartrozei variază în funcție de diagnosticul primit în urma examenului paraclinic și de istoricul medical al fiecărui pacient. Majoritatea pacienților sunt supuși unei proceduri pentru îndepărtarea lichidului din articulația genunchiului. Drenarea lichidului din articulație reduce riscurile de complicații și este asociată cu recuperarea rapidă. 

După identificarea cauzei, tratamentul poate include:

  • antibiotice intravenoase (în cazul în care studiile de laborator indică o infecție bacteriană);
  • antiinflamatoarele și analgezice (medicamente recomandate pacienților cu afecțiuni reumatologice);
  • plasarea unei genunchiere de susținere ligamentară (pentru pacienții care au suferit o leziune a ligamentului);
  • chirurgia (recomandată în cazuri severe, pentru tratamentul fracturilor sau a rupturilor, pentru îndepărtarea țesutului liber sau pentru repararea deteriorării genunchiului);
  • corticosteroizii orali sau intraarticulari. 

Măsurile de îngrijire la domiciliu prevăd:

  • odihna și evitarea exercițiilor care exercită presiune suplimentară asupra genunchiului afectat;
  • aplicarea de gheață pe zona afectată (pentru un interval de maximum 20 de minute, prin intermediul unui prosop sau a unei cârpe, niciodată direct pe piele);
  • efectuarea unor exerciții specifice, de intensitate scăzută, precum aerobicul în apă sau înotul;
  • menținerea unei greutăți optime;
  • administrarea de medicamente împotriva durerii și a inflamațiilor

Complicații

Întârzierea tratamentului ar putea determina limitarea permanentă a funcției articulare. În funcție de cauza care a determinat creșterea cantității de lichid sinovial la nivelul genunchiului, complicațiile eventuale pot avea o severitate diferită. În cazul infecțiilor septice, întârzierea tratamentului ar putea avea efecte negative severe asupra organismului. Fără un control adecvat, mortalitatea din cauza acumulării de fluide contaminate cu bacterii poate fi crescută.

Dezvoltarea unui sac plin cu lichid (chistul Baker) – Apa la genunchi poate produce formarea unui chist Baker în partea din spate a genunchiului. Dacă se umflă, chistul Baker poate provoca dureri care se ameliorează, de obicei, prin aplicarea pungilor cu gheață și a compreselor. Dacă umflarea este semnificativă, poate fi necesară eliminarea lichidului (aspirația chistului).

Metode de prevenire

Evitați mișcările bruște și alergarea pe suprafețe dure pentru a preveni accidentările la genunchi. Obezitatea pune și mai multă presiune pe articulația vulnerabilă a genunchiului. De aceea, renunțarea la kilogramele în plus poate fi de mare ajutor.

Cele mai bune exerciții pentru genunchi sunt cele de îndoire ușoară a genunchiului și mișcările de îndreptare efectuate cu cea mai mare greutate pe partea exterioară a piciorului.

Principalele sporturi mai ușoare pentru genunchi sunt mersul, înotul, patinajul, baseball-ul, schiul-fond și, în funcție de starea genunchiului, mersul cu bicicleta (ridicați șaua, rulați cu viteză mică și evitați dealurile).

Alegeți activități care să se potrivească propriilor forțe și capacității genunchiului și nu uitați că sporturile care solicită genunchii sunt fotbalul, atletismul, rugby-ul, hocheiul, squash-ul, voleiul, baschetul, schiul, tenisul, jogging-ul sau oricare altă activitate care vă poate afecta genunchii.

Autoîngrijirea la domiciliu

Odihna este extrem de importantă. Trebuie evitate activitățile care pun presiune pe articulație atunci când aceasta este dureroasă și tumefiată. Terapia cu gheață poate să fie de ajutor în controlul durerii și al edemului. Tot pentru ameliorarea durerii se poate folosi acetaminofenul sau antiinflamatoarele nesteroidiene. Exercițiile de tonifiere musculară se impun în cazul în care mușchiul cvadriceps este slăbit. Se poate ca medicul să sugereze pacientului să meargă la fizioterapeut pentru a învăța cum să își întărească mușchii ce asigură un mai bun suport genunchiului.