Piele de găină (în jargon medical și în latină cutis anserina) este termenul colocvial care desemnează aspectul pielii în urma activării reflexului pilomotor la om. Reflexul constă în ridicarea pielii în jurul foliculilor pilosebacei, prin contracția mușchilor aferenți. Stimulii care pot declanșa acest reflex sunt senzația de frig sau o gamă de emoții puternice,.precum frica, nostalgia, plăcerea, euforia sau excitația sexuală.
Cum se declanșează „pielea de găină”?
În cazul unei scăderi de temperatură, când ieșim din piscină de exemplu, termoreceptoarele repartizate.pe pielea noastră (numite și corpusculii Krause) avertizează creierul, care trimite un mesaj către sistemul nervos. Acesta din urmă ordonă mușchilor erectori situați la baza fiecărui fir de păr să se încordeze. La animale, ca și la om, această contracție permite încălzirea epidermei: penele sau firele de păr permit aerului să pătrundă și se creează astfel un strat izolant ce protejează de frig. Cu toate că nu mai suntem atât de „păroși” cum erau strămoșii noștri, am păstrat acest mecanism de apărare.
Ce rol joacă emoțiile?
Pielea de găină nu este numai o reacție fiziologică. Poate apărea și în cazul unei emoții puternice, cum ar fi frica sau plăcerea.
De mai mulți ani, Mitchell Colver, cercetător în domeniul psihologiei experimentale la Universitatea de Stat din Utah, studiază reacțiile fizice pe care le provoacă muzica atunci când generează o senzație de plăcere. O astfel de reacție este frisonul (denumit și „orgasmul pielii”). Pielea de găină declanșată de un cântec frumos sau, dimpotrivă, de un moment de spaimă ține de același proces. Dacă auziți un zgomot brusc în pădure, noaptea, sau o ușă care scârțâie într-o casă veche,.corpul va secreta adrenalină. Este o reacție naturală: respirația se accelerează, corpul transpiră, ritmul cardiac crește și… părul se ridică. Acest reflex se observă și la animalele cu blană: de pildă, atunci când se află în fața unui inamic, o pisică „se înfoaie”.
Prin urmare, atunci când percepem o situație drept un pericol, creierul secretă adrenalină, iar părul se ridică. Profesorul Mitchell Colver spune că dacă o bucată muzicală aduce un sunet neașteptat (o voce surprinzătoare, o schimbare de ritm etc) se produce aceeași reacție. Vibrațiile corzilor vocale ale interpretului pot fi similare cu cele ale unei persoane care strigă după ajutor, susține cercetătorul. Totuși, creierul nostru analizează rapid ce se întâmplă și înțelege că nu este o situație periculoasă. Surpriza este pozitivă, dar rămâne declanșat mecanismul prin care mușchilor.erectori ai firului de păr li se „poruncește” să se încordeze. În cazul acesta, pielea de găină este un indiciu al faptului că audiența apreciază muzica ce i se oferă.