Din ce în ce mai mulți bolnavi apelează la terapii.alternative în paralel cu unele forme de tratament convenționale. Însă unii nu-⁠l țin la curent pe medicul lor cu ceea ce fac. Așadar, buletinul medical Tufts University Health & Nutrition Letter din aprilie 2000.adresează următorul îndemn: „E spre binele vostru să colaborați cu medicul.de care aparțineți și să nu acționați de capul vostru“. Apoi adaugă: „Indiferent că medicul este sau nu de acord cu.ceea ce faceți, tot veți avea de câștigat în urma unei discuții cu el“. terapii alternative

Înțelegând că unii dintre pacienții lor decid să.urmeze anumite terapii alternative, mulți specialiști.din domeniul medical se străduiesc să nu permită ca propriile opinii despre acordarea.îngrijirii medicale să-⁠i împiedice să colaboreze cu terapeuții medicinei alternative spre binele pacientului. terapii alternative

Clasificare si tehnici

Privind ființa umană ca pe un întreg compus din mai multe părți: fizică, mentală, emoțională și spirituală, medicina alternativă include foarte multe tipuri de practici terapeutice care au fost dezvoltate tocmai pentru a se adresa tuturor acestor părți. Unele provin din secolul XIX, din America de Nord, precum chiropractica (manipularea vertebrelor deplasate din zonele cervicală, dorsală și lombară) și naturopatia (pe bază de alimentație sănătoasă, tehnici de relaxare, sport etc., care.restaurează forța vitală a.unui organism, adică acea capacitate.de autovindecare). Alte practici terapeutice își au originea în China (TCM, medicina tradițională chineză) sau India (ayurveda, medicina tradițională indiană), iar unele.provin din Germania secolelor XVIII-XIX, precum homeopatia (stimulează tendința.naturală de vindecare a organismului folosind doar preparate din.substanțe de origine minerală, vegetală și animală) și hidroterapia.(terapie pe baza beneficiilor apei utilizată extern).

De-a lungul timpului, au fost stabilite destule clasificări și încercări de a introduce în categorii generale toate aceste practici, dar unele dintre ele fac parte din mai multe categorii simultan, astfel încât demersul nu este unul simplu.

Una dintre aceste clasificări, derivată din cea a Centrului Național pentru Medicină Complementară și Alternativă din S.U.A., este următoarea:

terapii alternative

• Tratamente naturale: tratamente care utilizează doar substanțe provenite din natură, cum ar fi suplimentele alimentare și tratamentele pe bază de plante;
• Tratamente manuale: bazate pe mișcările efectuate asupra uneia sau mai multor părți ale corpului, precum presopunctură, masaj, chiropractică, osteopatie, reflexologie, metoda Feldenkrais, etc.;
• Tratamente energetice și bioelectromagnetice: sunt acele forme de terapie care folosesc câmpurile energetice (biocâmpurile) sau bioelectromagnetismul, precum Qi Qong, Reiki, atingerea terapeutică, terapia cu câmp magnetic, magnetorezonanța, electroacupunctura, etc.;
• Tratamente pe baza interacțiunii minte-corp: întăresc capacitatea mentală de a interveni pozitiv asupra funcțiilor fizice, precum yoga, hipnoterapia, meditația, terapia prin rugăciune, etc.;
• Sisteme medicale alternative: reprezintă un sistem complet din punct de vedere teoretic și practic, precum medicina tradițională chineză, ayurveda/medicina tradițională indiană, etc. terapii alternative