Gimnastică Gimnastica Postnatală Kinetoterapie Postnatala

Perioada postnatală are ca scop să aducă organismul femeii, cât mai rapid posibil, la nivelul său estetic și funcțional de înainte de sarcină. Modificările generate de sarcină în arhitectonica organelor și viscerelor abdominale prin distensia peretelui abdominal pot duce la dureri și la deschiderea orificiilor herniare. Refacerea ,,presei abdominale” are o mare importanță în prevenirea ptozelor viscerale. Gimnastica / kinetoterapia postnatală are rolul de a reface întregul organism, în special musculatura ce susține o postură corectă, a mușchilor pelvini sau ai spatelui, dar și a perineului (dacă acesta a fost afectat).

Restabilirea aliniamentului corporal își înscrie aportul în vederea recuperării:

  • tulburărilor de statică vertebrală;
  • hiperlordozei generate de sarcină;
  • cifozei dorsale, determinată de creșterea în volum a sânilor și poziției pentru alăptat;
  • prăbușirii boltei plantare.

Treptat organismul își reia respirația normală după ce fundul uterin a decomprimat diafragmul, tulburările circulatorii dispar, hiperlaxitatea articulară se reduce, aducând stabilitatea articulară la normal.

Programele de kinetoterapie / gimnastică postnatală în cele două perioade ale lehuziei

gimnastică postnatală kinetoterapie
  • prima perioadă este cea a lehuziei propriu-zise cu durată de 10 zile;
  • a doua perioadă este cea de lehuzie tardivă cu durată de 30 de zile, timp în care continuă involuția uterului, iar secreția lactată trece în faza de automatism mamar, prelungindu-se până la revenirea la normal a stării fizice și psihice a mamei.

Exercițiile de tensiune musculară, ce interesează planșeul pelvin, favorizează involuția uterină și au acțiune benefică asupra peristaltismului intestinal și al vezicii urinare. Acest program începe din a doua zi de la naștere.

Obiective gimnastică / kinetoterapie postnatală

gimnastică postnatală kinetoterapie
  • profilaxia trombozei;
  • reluarea respirației normale;
  • refacerea musculaturii planșeului pelviperineal;
  • îmbunătățirea tonusului postural;
  • asigurarea suportului fizic, necesar satisfacerii tuturor obligațiilor materne.

Mijloace folosite în gimnastica postnatală

gimnastică postnatală kinetoterapie
  • exerciții libere;
  • contracții izometrice ale musculaturii gambei;
  • masajul membrelor inferioare și, în special, al ,,lojei vasculare Lejars”;
  • exerciții voluntare de control perineal și vezical al micțiunii;
  • exerciții de reeducare a respirației.

Indicații metodice pentru gimnastica postnatală

gimnastică postnatală kinetoterapie
  1. Programul de gimnastică postnatală este diferit pe zile în funcție de scopul urmărit și de creșterea progresivă a efortului fizic.
  2. Fiecare ședință se termină cu masajul membrelor inferioare și cu relaxare.
  3. Efortul fizic nu trebuie să creeze disconfort sau durere, pentru că orice durere înseamnă o alterare tisulară.
  4. Se evită excesul de activitate fizică, dublat de neglijarea odihnei, acestea pot duce la hipogalactie sau agalactie.
  5. Se repetă şi se verifică executarea exercițiilor fizice din ședințele precedente.
  6. Nu se fac exerciții cu îngreuiere.
  7. Primul contact al kinetoterapeutului cu pacienta caută să creeze o relație de încredere în tratamentul kinetic, explicându-i pacientei scopul exerciţiului fizic asupra refacerii organismului şi modul cum trebuie să participe la efectuarea lui pentru a fi eficient.

Program de gimnastică postnatală – kinetoterapie postnatală (perioada postnatală propriu-zisă)

gimnastică postnatală kinetoterapie

Prima zi

În cazul unei nașteri normale, când medicul consideră că nu există contraindicații pentru începerea trata­mentului recuperator, kinetoterapeutul își începe programul prin discuții cu pacienta asupra stării fizice, face minimum de explorări funcționale pentru a-și da seama de parametrii musculo-arti­culari și unul dintre testele specifice perineale ale „reflexului de reținere” la tuse. Acesta constă în:

  • plasarea pacientei în decubit dorsal, având membrele inferioare flectate, tălpile sprijinite pe sol, ținând în gură un tub de 70 mm lungime cu un diametru de 8-10 mm;
  • kinetoterapeutul va cere pacientei următoarea acțiune: suflarea prelungită a aerului prin tub ca într-un acces de tuse, timp în care trebuie să apară contracția abdomino-perineală însoțită de o împingere de jos în sus.

Dacă se observă o acțiune inversă, înseamnă că, odată cu tusea, se produce o dispersie a forței perineale. Musculatura perineală poate fi intactă, dar nu are o funcționalitate normală, ceea ce va duce în timp la o insuficiență perineală care va deter­mina afecțiuni patologice urogenitale (incontinență, instabilitate vezicală, prolaps etc.).

Tratamentul din prima zi se începe cu reeducarea respira­torie din poziția de decubit dorsal delordozantă, cu genunchii flectați, tălpile pe sol, brațele în rotație externă pe lângă corp, poziție ce permite o mobilizare liberă a cutiei toracice. Din această poziție se învață inspirația toraco-abdominală controlată, începând cu inspirația diafragmatică, urmată de cea costală pe zone (inferioară, medie, superioară), deci o acțiune de jos în sus, după care se efectuează contracția perineală, expirul forțat de sus în jos, plecând de la zona costală superioară spre cea inferioară şi sucţiunea abdomenului prin contracţia musculaturii abdominale. Pe toată perioada reeducării respiratorii se ţine bazinul în poziţie delordozantă. Acest exerciţiu se repetă zilnic, ajungându-se la automatism.

A doua zi

În a doua zi se repetă programul din prima zi, adăugându-se mişcări ale braţelor, genunchilor, gleznelor, executate lent şi alternativ.

A treia zi

În a treia zi se repetă programul precedent şi se dau expli­caţii asupra musculaturii pelviperineale, explicând rolul său în micţiune şi în tuse. Pacienta învaţă controlul perineal şi tehnica de oprire a jetului urinar în timpul micţiunii. Se efectuează masajul membrelor inferioare, însoţit de mobilizări ale degetelor şi tumat de contracţii izometrice ale musculaturii gambelor prin împingeri în pat.

A patra zi

În a patra zi se introduc în program, pe lângă masaj şi celelalte exerciţii învăţate anterior: mişcări din poziţia şezând, răsuciri de trunchi, mişcări ale capului şi gâtului cu autoînălţare, mişcări ale braţelor.

A cincea zi

În a cincea zi se intensifică exerciţiile pentru musculatura perineală, efectuate din decubit dorsal, lateral şi şezând şi se învaţă „reflexul de reţinere” perineală, la început din poziţia decubit dorsal, genunchii fiind flectaţi cu tălpile pe sol, după cum urmează: 

  1. contracţie perineală cu înălţarea planşeului;
  2. expiraţie toracală;
  3. expiraţie diafragmatică;
  4. inspiraţie diafragmatică cu distensie perineală. Această coordonare, 1, 2, 3, 4, permite mobilizarea masei viscerale de jos în sus. Ea asigură tusea, voma şi alte acţiuni în care apare reflexul de reţinere perineală. 

După învăţarea corectă a contracţiei musculare perineale se reeducă retroversia bazinului cu contracţia fesierilor şi abdomenului din aceeaşi poziţie descrisă anterior şi se poate combina şi cu contracţia perineală.

A șasea zi

În ziua a şasea, la programul anterior, se adaugă:

1. Exerciţii pentru tonifierea muşchilor abdominali, efectuate din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, tălpile pe sol, însoţite de mişcări respiratorii, evitând astfel producerea efectului Valsalva şi expirând zgomotos. Acestea vor fi:

  • contracţii ale muşchilor abdominali cu menţinere, relaxare, contracţii ale muşchilor fesieri, menţinere, relaxare;
  • contracţii ale muşchilor abdominali şi fesieri cu ridicarea în sus a bazinului, aplatizarea coloanei lombare, menţinere, ridicare;
  • flexia capului şi umerilor din sprijin pe coate, în timp ce se contractă muşchii abdominali, pelvisul se basculează în sus (ridică sacrul); se repetă cu braţele întinse pe lângă corp;
  • flexia capului şi umerilor, însoţită de răsucirea trunchiului, având sprijin pe cotul înspre care se efectuează mişcarea, celălalt membru superior va fi dus spre genunchiul opus;
  • din poziţia „patrupedă” se fac contracţii ale muşchiului transvers abdominal în inspir cu menţinere 3-4 secunde şi relaxarea lui în expir;
  • exerciţiul precedent se execută şi din ortostatism.

2. Exerciţii de aliniere a coloanei vertebrale:

  • din decubit dorsal (poziţie delordozantă), braţele pe lângă corp (în pronaţie), se aplatizează coloana cervicală şi lombară, se rotesc extern membrele superioare, se aduc scapulele, menţinere apoi relaxare; se strâng apoi pumnii, se flectează coapsele pe abdomen, se aduc scapulele, menţinere, relaxare;
  • din şezând în poziţia „mahomedană”, cu braţele aduse la orizontală, coatele flectate la 90°, antebraţele în poziţie neutră, palmele faţă în faţă, se rotesc extern braţele până ce antebraţele ajung la verticală, concomitent se adduc scapulele;
  • din aceeaşi poziţie se execută rotaţii ale umărului dinainte spre înapoi, ce se accentuează cu tracţiuni în jos şi spre spate; 
  • în ortostatism cu spatele sprijinit de perete, călcâiele depărtate de la cca 20 cm; se cifozează coloana lombară odată cu executarea unei rotaţii externe a membrelor inferioare, se contractă abdominalii şi fesierii (bascularea bazinului) şi se urmăreşte ca poziţia trunchiului să rămână nemodificată;
  • din aceeaşi poziţie, lehuza îşi priveşte gleznele, urmărind ca bazinul să nu se mişte (contractă abdominalii), apoi redresează capul și spatele.

A șaptea zi

În ziua a şaptea se respectă exerciţiile din programele anterioare şi se insistă pe autocontrolul ţinutei corecte. Pentru următoarele zile se mai introduc exerciţii pentru musculatura spatelui şi se învaţă regulile de igiena posturală:

  • cum se poartă copilul;
  • poziţia corectă pentru alăptat (șezand cu spatele sprijinit, tălpile sprijinite pe un suport);
  • alte posturări prin care se blochează regiunea lombo-abdo­minală pentru a proteja coloana în cadrul activităţilor suprasolicitante.

Program de gimnastică postnatală – kinetoterapie postnatală (perioada postnatală tardivă)

gimnastică postnatală kinetoterapie

A. Variante de mers şi alergare

În această perioadă de refacere a organismului se reiau progresiv toate formele de mers şi alergare şi se reeducă mersul când acesta a fost modificat de sarcină.

B. Exerciţii de redresare activă a ţinutei corporale

  • din poziţiile şezând, stând şi din mers, se reeducă atitudinea corectă a corpului, îndepărtând tulburările de statică vertebrală după aceleaşi indicaţii din programele anterioare; 
  • de pe mingea physioball se fac exerciţii de redresare a cifozei dorsale şi a lordozei lombare.

C. Exerciţii de refacere a centurii abdominale

1. Pentru tonifierea muşchilor drepţi abdominali – porțiunea subombilicală

Din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, tălpile sprijinite pe sol, se execută:

  • flexii alternative şi simultane ale membrelor inferioare pe bazin cu genunchii extinşi şi concomitent ridicarea capului şi a umerilor de pe sol (lomba rămâne lipită de sol);
  • flexii alternative şi simultane ale membrelor inferioare pe bazin, cu genunchii extinşi sau flectați, având îngreuieri plasate distal concomitent cu flexia capului şi a umerilor;
  • menţinerea membrelor inferioare la 60-70°, odată cu efectuarea flexiei şi extensiei gleznelor;
  • menţinerea membrelor la 60° şi flectarea lor la 90° cu revenire la poziţia iniţială.

2. Pentru tonifierea muşchilor drepţi abdominali – porţiunea supraombilicală

Din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, tălpile sprijinite pe sol, se execută:

  • flexii ale capului şi trunchiului până la desprinderea omoplaţilor, având sprijin pe coate;
  • din poziţia şezând se execută flexii ale trunchiului cu îngreuiere opusă de către aparate.

3. Pentru tonifierea muşchilor oblici abdominali

Din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, tălpile sprijinite pe sol, se execută:

  • flexii ale trunchiului, având genunchii răsuciţi lateral, la aparate;
  • ridicarea membrelor inferioare la 60° şi pendularea lor laterală la 30° cu menţinerea poziţiei finale;
  • flectarea genunchilor la piept şi răsucirea lor laterală până la 30°, cu menţinerea poziţiei finale;
  • flexii ale trunchiului cu răsucire, efectuate la aparate, având sprijin pe un cot, iar celălalt membru se ridică pe diagonala spre care se face răsucirea.

4. Pentru tonifierea muşchiului transvers abdominal

Din poziţiile „patrupedă”, şezând şi stând se execută contracţia voluntară a muşchiului transvers abdominal prin sucţiune însoţită de relaxarea, prin bombare abdominală însoţită de expir.

5. Exerciţii pentru tonifierea musculaturii pelvi-perineale

Din poziţiile decubit lateral, dorsal şi şezând se execută:

  • contracţii voluntare perineale prin micşorarea distanţei dintre tuberozităţile ischiatice şi dintre simfiza pubiană, urmate de autoînălţări ale planşeului pelvin cu menţinerea contracţiei (izometrie);
  • contracţie perineală cu înălţarea planşeului pelvin, urmată de expiraţie toracică, diafragmatică şi inspir diafragmatic, concomitent cu distensie perineală;
  • contracţie sinergică voluntară a musculaturii perineale, fesiere şi abdominale;
  • aceste exerciţii se efectuează şi în cadrul activităţilor cotidiene până la realizarea unui bun autocontrol perineal.

6. Exerciţii pentru tonifierea muşchilor adductori ai coapsei:

  • din poziţia decubit lateral, având sprijin pe antebraţ, iar membrul inferior heterolateral flectat, se aduce membrul inferior homolateral cu piciorul în dorsiflexie;
  • din decubit lateral, cu membrul superior întins în prelungirea tnmchiului, iar celălalt sprijinit pe palmă, membrul inferior heterolateral, fiind în abducţie, se aduce membrul inferior homolateral spre celălalt;
  • din decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate şi sprijinite pe sol, se efectuează adducţii ale coapselor prin strângerea mingiei între genunchi.

7. Exerciţii pentru tonifierea musculaturii spatelui şi braţelor:

  • din decubit dorsal, cu genunchii flectaţi, tălpile sprijinite pe sol, având braţele pe lângă corp în rotaţie internă, palmele pe abdomen, se rotesc extern braţele, aplatizând coloana cervicală şi lombară odată cu adducţia scapulelor;
  • din decubit ventral, cu un sul sub abdomen, braţeie pe lângă corp se aduc scapulele odată cu extensia trunchiului şi a braţelor (capul rămâne în prelungirea corpului);
  • din ortostatism se execută, la aparate, exerciţii pentru tonifierea musculaturii spatelui şi braţelor.

D. Exercițiile pentru tonifierea musculaturii fesiere sunt similare cu cele din programele anterioare

gimnastică postnatală kinetoterapie

E. Elemente din diverse sporturi se vor selecta preferenţial sau pentru reintegrare în activitatea sportivă

gimnastică postnatală kinetoterapie

F. Exerciţiile de relaxare musculară vor fi identice cu cele din programele anterioare

Antrenament funcțional postnatal

Un antrenament funcțional folosind o greutate foarte ușoara, sau chiar propriul bebeluș pe post de ”greutate”. Poți efectua acest antrenament de 2-3 ori, luând o pauză de 30 de secunde la sfârșitul fiecărei serii.

  • Genuflexiuni: 12–15 repetări
  • Flotări: 12-15 repetări (se pot modifica făcându-le pe genunchi)
  • Fandări: Câte 10 repetări pe fiecare picior
  • Ridicări de gantere ușoare: 12-15 repetări

Antrenament în stil Tabata

După 12 săptămâni de la naștere poți încerca un alt tip de gimnastică postnatală, antrenamentul în stil Tabata. Acesta presupune 20 de secunde de sport, urmate de 10 secunde de repaus. Efectuează fiecare mișcare timp de 8 runde:

  • 20 de secunde de genuflexiuni
  • 10 secunde de repaus
  • 20 fandări
  • 10 secunde de repaus
  • 20 de flotări
  • 10 secunde de repaus
  • 20 de secunde de planșe
  • 10 secunde de repaus
  • Repetă până ajungeți la un total de 8 serii.

Kinetoterapie Fizioterapie Masaj la Domiciliu

gimnastică postnatală kinetoterapie

KINETOTERAPIE / GIMNASTICĂ POSTNATALĂ LA DOMICILIU ÎN BUCUREȘTI

gimnastică postnatală kinetoterapie