Gimnastica / kinetoterapia prenatală (gravide) reprezintă un mare beneficiu pentru viitoarele mame spre a face faţă necesităţilor sarcinii şi naşterii. Intre a VI-a şi a IX-a lună de sarcină, fătul are o creştere semnificativă, fapt ce impune o solicitare mai mare cardiorespiratorie a organismului gravidei, care trebuie să facă faţă necesarului de oxigen pentru ţesuturile fetale. Multe gravide se simt foarte obosite, respiraţia este îngreunată.
Apare edemul care reprezintă umflarea mâinilor, a picioarelor şi a gleznelor datorită lichidului acumulat în exces şi pentru reducerea lui se folosesc exerciţii care reduc mobilitatea anumitor zone, astfel reducându-se retenţia de lichid la nivelul lor. Aparatul digestiv nu prea mai are loc să funcţioneze şi s-ar putea să-şi încetinească activitatea, apărând constipaţii sau arsuri la nivelul stomacului.
Exerciţiile uşoare şi consumul unor cantităţi suficiente de apă vor fi de ajutor în ambele cazuri. Atitudinea gravidei se schimbă, abdomenul proiectându-se înainte, partea de sus a trunchiului se înclină înapoi şi coloana vertebrală lombară se hiperlordozează. Gravida va suporta mai greu efortul fizic, iar greutatea crescută şi laxitatea articulară o pot predispune la accidente.
Obiective gimnastică prenatală / kinetoterapie în sarcină
gimnastică kinetoterapie prenatală în sarcină gravide
- Continuarea exerciţiilor de asuplizare musculoarticulară;
- Menţinerea tonusului postural şi prevenirea aplatizării bolţii plantare;
- Aplicarea măsurilor de îndepărtare a tulburărilor circulatorii;
- Instruirea gravidei asupra posturii corecte în practicarea gesturilor uzuale şi profesionale;
- Învăţarea reflexelor de distensie şi expulzie îmbinate cu actul respirator şi a poziţiilor facilitatorii de coborâre a fătului (copilul şi mama având nevoie de puterea gravitaţiei);
- Prezentarea metodelor de naştere naturală şi pregătirea gravidei şi a familiei pentru actul naşterii. Acest obiectiv este realizat de echipa de specialişti: medic, psiholog, kinetoterapeut.
Mijloace utilizate în gimnastica prenatală / kinetoterapia în sarcină
gimnastică kinetoterapie prenatală în sarcină gravide
- specifice: exerciţiul fizic, posturarea, masajul;
- nespecifice: agenţii fizici naturali, mijloace psihice, dieta;
- complexe: asociaţii ale primelor 2 categorii.
Exerciţiul fizic
Exercițiul fizic se va adapta vârstei gravidei, vârstei gestaţionale, evoluţiei sarcinii, capacităţii de efort a gravidei (gradului de antrenament). ln sarcina normală, programul de exerciţii este structurat pe trimestre. În lăuzie, programul va fi reluat începând cu ziua a 2-a.
Poziţiile de lucru: vor fi comode, relaxante, cu o bază mare de susţinere şi cu coborârea treptată a centrului principal de greutate (la intersecţia celor 3 planuri care trec deasupra vertebrei S2), pe măsură ce vârsta sarcinii creşte.
În primele 3 luni se pot utiliza toate poziţiile fundamentale şi derivate.
În următoarele luni se va renunţa la poziţia atârnat (risc de avort spontan prin creşterea presiunii intraabdominale). Se va renunţa la poziţia aşezat şi se va utiliza derivata aşezat-rezemat – poziţie cu bază mare de susţinere; fixează coloana lombară, dar creşte presiunea abdominală şi poate determina fenomene de insuficienţă respiratorie.
În poziţia aşezat, centrul de greutate este jos şi se proiectează anterior, contrabalansând deplasarea anterioară datorată uterului gravid – în lunile mari de sarcină reduce amplitudinea mişcărilor respiratorii. Aşezat-rezemat este poziţia de elecţie pentru gimnastica prenatală.
În ultimele luni de sarcină se vor utiliza mai ales poziţiile:
- decubit: cel dorsal se foloseşte cu prudenţă începând cu săptămâna 20 datorită compresiei uterului pe venele cave, scăderii circulaţiei de întoarcere, hipotensiunii arteriale şi posibilităţii de perturbare a circulaţiei fetale, deci se preferă decubitul lateral;
- pe genunchi: mai ales sub forma derivatei – patrupedie (poziţie de elecţie pentru tonifierea transversului);
- aşezat-rezemat;
- stând: mai ales pentru exerciţiile de mers.
Durata unui program de exerciţii este de 45-60 minute şi ritmicitatea este de 3 ori pe săptămână şi o dată pe săptămână înot.
Contraindicaţiile exerciţiului fizic
a) contraindicaţii absolute:
- insuficienţă cardiacă;
- tromboflebite;
- embolie pulmonară recentă;
- boli infecţioase acute;
- sângerare uterină sau ruptură prematură de membrane;
- incontinenţa cervico-istmică (deschidere prematură de col);
- întârzieri ale creşterii intrauterine a fătului;
- hipertensinne arterială severă;
- sarcină multiplă (tripleţi);
- suspiciune de suferință fetală;
- placentă praevia (jos inserată) cu risc de sângerare; absenţa unei supravegheri prenatale;
- abdomen cicatricial recent;
b) contraindicaţii relative:
- anemie şi alte boli de sânge;
- hipertensiune arterială stadiul II;
- afecţiuni ale tiroidei;
- sarcină multiplă;
- exces sau deficit ponderal sever;
- sedentarism în antecedente.
Sportivele de performanţă, în primeie 3 luni de sarcină, îşi pot continua antrenamentele şi activitatea competiţională. Atenție însă la exerciţiile de forţă, sărituri, contracţii musculare efectuate cu bruscheţe, la suprasolicitările psihice.
Sporturi contraindicate:
- paraşutism;
- schi nautic sau alpin;
- înot subacvatic;
- hipism.
Programele de exerciţii se întrerup în următoarele situaţii:
- dureri (dorsalgii, lombalgii, pelvialgii);
- disconfort după programul de exerciţii;
- dificultăţi la mers sau la mişcări în timpul sau după executarea programului de exerciţii;
- contracţii uterine (care apar la un interval mai mic de 15 minute);
- sângerări vaginale;
- tulburări de auz sau de vedere;
- greţuri sau vărsături;
- parestezii cu diverse localizări;
- scăderi sau creşteri foarte mici în greutate.
Tipuri de exerciţii indicate în sarcină
gimnastică kinetoterapie prenatală în sarcină gravide
- Înot
- Exerciții de mers
- Gimnastică respiratorie
- Gimnastică abdominală
Posturarea
Scop profilactic:
- favorizează circulaţia venolimfatică la nivelul membrelor inferioare, circulaţie desfăşurată cu greutate datorită compresiei uterului gravid pe vena cavă inferioară;
- se foloseşte decubitul dorsal cu membrele inferioare la 30° faţă de planul patului.
Scop relaxant:
- reduce contractura musculară paravertebrală lombară, secundară hiperlorodozei funcţionale.
- se foloseşte decubitul lateral cu genunchii flectaţi care determină retroversia bazinului şi alungirea musculaturii contractate.
Masajul
Masajul se aplică în formă clasică sau sub formă de masaj reflexogen.
Scop:
- profilactic;
- de relaxare;
- terapeutic (în tulburări funcţionale).
Efecte:
- Asupra sistemului circulator – favorizează circulaţia venoasă de întoarcere, prevenind apariţia sau agravarea varicelor şi a edemelor de stază (neteziri simultane și alternative cu ritm şi intensitate crescută).
- Asupra muşchilor – efecte stimulante (prin frământat), efecte relaxante (prin manevre lungi, blânde, care reduc excitabilitatea şi contracturile).
- Asupra tegumentului – creşte calitatea structurilor colagene şi elastice ale dermului, intervenind în prevenirea şi tratamentul vergeturilor (se execută focţiuni cu vârful degetelor, masajul putând fi uscat sau umed).
- Masajul sânilor se practică în ultimele luni de sarcină şi are ca scop pregătirea lor pentru alăptat. Constă în neteziri uşoare şi tracţiuni uşoare ale mameloanelor.