Spirometria Spirometrie - ce este, pregătire, interpretare, valori, indicații

Spirometria reprezintă o investigație paraclinică neinvazivă ce măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Mai exact, spirometria măsoară în volum și viteză cât aer intră și cât iese din plămâni. 

În spirometrie au loc următoarele teste ale indicilor vitali: respirație calmă, expir forțat, ventilarea pulmonară maximală, teste funcționale (bronhodilatatoare, remedii provocatoare etc.)

Parametri evaluați prin spirometrie

Indicatorii pe care medicul specialist pneumolog îi măsoară în timpul spirometriei sunt capacitatea vitală (CV)volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) și raportul dintre acestea două, care indică existența și tipul unei disfuncții ventilatorii (reducerea capacității funcționale de a respira normal).

Capacitatea vitală (CV) este dată de volumul maximum de aer care poate fi inspirat sau expirat din plămâni în mod controlat (lent sau cu rapiditate). Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) oferă informații despre cât de repede se pot goli plămânii și reprezintă cantitatea de aer eliminată din plămâni în prima secundă a unei expirații forțate, după o inspirație profundă și completă.

Spirometria durează aproximativ 10-15 minute.

Când este indicată spirometria?

Spirometria poate fi recomandată în cazul în care există suspiciunea unei afecțiuni respiratorii sau în cazul în care medicul dorește să evalueze cât de severă este respectiva disfuncție.
Cel mai adesea, spirometria se recomandă persoanelor care fie au în familie un istoric de astm sau BPOC, fie sunt fumătoare, fie trăiesc și lucrează într-un mediu cu factori de risc cu potențial toxic pentru sistemul respirator (poluare, substanțe chimice). Spirometria este în mod obișnuit recomandată și pentru urmărirea evoluției bolilor pulmonare, stabilirea unui prognostic, supravegherea răspunsului la tratament sau pentru a urmări evoluția unei afecțiuni exterioare toracelui, care ar putea avea urmări asupra aparatului respirator.

Alte situații în care spirometria este utilă:

  • în evaluarea dinaintea unei intervenții chirurgicale;
  • pentru măsurarea răspunsului la testele bronhodilatatoare, la persoanele cu disfuncție ventilatorie obstructivă;
  • pentru a putea ghida un tratament medicamentos;
  • în stabilirea gradului de handicap al unei afecțiuni respiratorii cronice și a capacității de muncă.

Pregătire

Înaintea efectuării testului trebuie evitate:

  • consumul de alcool, cu 4 ore înainte;
  • mesele grele cu 2 ore înainte;
  • fumatul cu o oră înainte;
  • exercițiile fizice intense, cu 30 minute înainte.
spirometrie
  • Pacientul își va goli vezica urinară înainte de test
  • Va purta îmbrăcăminte lejeră, va desface cureaua de la pantaloni și va îndepărta orice obiect ce poate limita mișcările cutiei toracice
  • Pacientului i se va măsura înălțimea în poziție ortostatică
  • Se înlătură proteza dentară, dacă există
  • Pacientul poate fi așezat în poziție șezândă pe un scaun, cu spatele drept și cu capul în extensie.
  • Se introduc datele pacientului în calculator, apoi se va efectua procedura

Tehnica

spirometrie
  • Se conectează aparatul la calculator
  • Pacientul va fi așezat pe scaun, cu spatele drept și capul în extensie
  • Se adaptează piesa bucală și i se va da pacientului tubul aparatului în mână
  • Pacientului i se va pensa nasul și la comanda asistentei va inspiră adânc, va introduce piesa bucală în cavitatea bucală și.va expira maxim și rapid.
  • Se scoate piesa din cavitatea bucală a pacientului și este rugat să respire din nou relaxat.
  • Calculatorul va înregistra expirograma
  • Se va calcula cantitatea de aer expirat în prima secundă, aceasta reprezintă VEMS-ul
  • Proba se repetă de 2-3 ori până se obțin curbe aproximativ egale.
  • Se poate calcula și Indicele Tiffeneau care este un indice de permeabilitate bronșică și se află prin raportul dintre VEMS și C.V. x 100

Valori spirometrie

Valorile normale ale acestor probe funcționale ventilatorii se apreciază în raport cu valorile unor tabele internaționale și.se înscriu între 75-80% din valorile ideale.

Valorile normale ale spirometriei variază în funcție de vârstă, sex, înălțime. Rezultatele pot fi influențate de prezența patologiilor pulmonare. Valoarea normala VEMS este între 75-80%.

Ce probleme pot apărea în timpul testului?

Pentru unele persoane, poate fi dificil să sufle cu putere în spirometru. Dacă vă simțiți obosit sau ușor amețit, rugați medicul să faceți o scurtă pauză înainte de a încerca din nou. Se poate întâmpla ca în timpul testului să vă vină să tușiți, în acest caz opriți testul (nu tușiți în spirometru), eliberați-vă căile aeriene și apoi reîncepeți.

Ce se întâmplă dacă rezultatul testului nu este normal?

Este posibil ca doctorul să vă administreze un medicament inhalator care vă ajută să respirați mai ușor și apoi să repetați testul după 15-20 de minute. Acest lucru are scopul de a vedea dacă modificările testului sunt reversibile. Astfel, în funcție de răspunsul dumneavoastră la acest medicament, cunoscut sub numele de bronhodilatator, se va diferenția astmul bronșic (în care reversibilitatea este semnificativă) de BPOC (în care reversibilitatea este minimă sau deloc).

Când este contraindicată spirometria?

Deși este o investigație sigură, ca în cazul oricărei proceduri medicale, există anumite circumstanțe în care spirometria nu este recomandată sau nu își dovedește eficiența.

Măsurarea corectă a fluxului de aer este dificilă sau chiar imposibilă la persoanele care suferă de demență sau de.o altă afecțiune care le face necooperante, dar și la pacienții care resimt un disconfort intens din cauza piesei bucale a spirometrului.

În aceeași categorie a contraindicațiilor relative se înscriu și crizele medii de astm, infecțiile bronșice, pneumopatiile infecțioase sau stările de epuizare date de o insuficiență respiratorie cronică. Spirometria este întotdeauna contraindicată pentru pacienții care suferă de tuberculoză, de crize severe de astm, care au trecut recent printr-un episod de pneumotorax sau un infarct miocardic acut în ultima lună, persoanelor care tușesc cu sânge (hemoptizie) sau au suferit recent o puncție sau biopsie pleurală.

Va mai trebui să repet spirometria?

Dacă ați fost sau sunteți diagnosticat cu o afecțiune pulmonară (precum astm bronșic sau BPOC) este posibil ca medicul să vă ceară să repetați periodic spirometria pentru a monitoriza acea afecțiune. De asemenea, persoanele care lucrează în mediu cu noxe respiratorii, vor efectua periodic acest test în cadrul examenului de medicina muncii.