Kinetoterapie Fizioterapie COVID Coronavirus Recuperarea prin kinetoterapie și fizioterapie după COVID-19

La începutul anului 2020, a început confruntarea cu un nou virus SARS, SARS-CoV-2, cunoscut și sub numele de COVID-19 sau Coronavirus. Se știa foarte puțin despre impactul pe care acest virus îl poate avea asupra pacienților, sistemelor noastre de sănătate și asupra societății noastre în general. Virusul s-a răspândit rapid, iar boala s-a transformat într-o pandemie. Inițial, accentul a fost pus doar pe tratamentul pacienților spitalizați, acut și grav bolnavi. Descoperim acum că pacienții care s-au vindecat pot suferi efecte ale bolii pe termen scurt și lung. Tratamentul acestor efecte necesită mult efort și.o creștere a nevoilor de reabilitare. Tratamentul prin kinetoterapie și fizioterapie este esențial în furnizarea acestor servicii de reabilitare pentru COVID-19.

Cele mai frecvente efecte

Deși rețelele sociale sunt inundate de relatări ale persoanelor care suferă de efecte precum oboseala, slăbiciunea musculară, dispneea și scăderea calității vieții, până în prezent nu s-au publicat prea multe studii pe această temă.

Există totuși un studiu al cercetătorilor din Roma, privind simptomele pe termen lung ale infecției cu COVID-19. Studiul a fost realizat pe 143 de pacienți care au fost evaluați la.o medie de 60,3 zile după debutul primului simptom COVID-19. La momentul evaluării, doar 18 (12,6%) nu prezentau nici-un simptom asociat COVID-19, în timp ce 32% aveau 1 sau 2 simptome și 55% aveau 3 sau mai multe. Niciunul dintre pacienți nu a avut febră sau alte semne sau simptome de boală acută. O calitate înrăutățită a vieții a fost observată la 44,1% dintre pacienți. Mulți dintre aceștia au raportat încă oboseală (53,1%), dispnee (43,4%), dureri articulare, (27,3%) și dureri toracice (21,7%).

Rolul fizioterapiei în recuperarea fizică a pacienților cu COVID-19

Fizioterapia poate fi benefică în tratamentul respirator și în reabilitarea fizică a pacienților cu COVID-19. Deși o tuse productivă este un simptom mai puțin obișnuit (34%), fizioterapia poate fi indicată dacă pacienții cu COVID-19 prezintă secreții abundente ale căilor respiratorii pe care nu le pot elimina singuri. Acest lucru poate fi evaluat de.la caz la caz și se pot face intervenții aplicate pe baza indicatorilor clinici. De asemenea, pot beneficia pacienții cu risc ridicat. De exemplu, pacienții cu comorbidități existente care pot fi asociate cu hipersecreție sau tuse ineficientă (de exemplu, boală neuromusculară, boli respiratorii, fibroză chistică etc.). Fizioterapeuții care profesează în mediul ATI pot furniza pacienților conectați la aparate de ventilare tehnici de eliberare a căilor respiratorii, dacă aceștia prezintă semne de degajare necorespunzătoare a căilor respiratorii, și pot ajuta la poziționarea pacienților cu insuficiență respiratorie severă asociată cu COVID-19, inclusiv utilizarea poziției ideale pentru optimizarea oxigenării.

Având în vedere gestionarea medicală intensivă pentru unii pacienți cu COVID-19, inclusiv ventilația pulmonară prelungită, sedarea și utilizarea agenților de blocare neuromusculari, pacienții cu COVID-19 care sunt internați în ATI pot avea un risc ridicat de dezvoltare a unei slăbiciuni dobândite în ATI (ATI-SD). Acest lucru poate agrava morbiditatea și crește riscul mortalități. Prin urmare, este esențial să se anticipeze recuperarea precoce după faza acută a ARDS, pentru a limita severitatea ATI-SD și a promova recuperarea funcțională rapidă. Fizioterapia va avea un rol în furnizarea exercițiilor fizice, de mobilitate și intervenții de reabilitare supraviețuitorilor COVID-19 care au depășit starea critică, pentru a permite revenirea funcțională la domiciliu.

Rolul kinetoterapeutului în recuperarea pacienților post-COVID 19

În declarația de poziție publicată de Societatea Regală Olandeză pentru Fizioterapie cu privire la recomandările privind pacienții post-COVID-19, se arată: “Kinetoterapia poate juca un rol important în reabilitarea pacienților cu COVID-19 care au limitări în funcționarea fizică zilnică.”

Pacienții externați sunt sfătuiți să își crească treptat numărul activităților zilnice și le sunt recomandate exerciții fizice funcționale (kinetoterapie) pentru acasă.

Potrivit declarației, pacienții sunt îndrumați către un kinetoterapeut, fie la externare, fie de către medicul de familie, în cazul celor care nu au fost spitalizați.

Evaluarea pacientului post-COVID-19 de către kinetoterapeut

Recomandările prevăd ca pacientul să fie contactat în primele 2 săptămâni după externare sau după ce simptomele au dispărut. Această primă consultare are ca scop evaluarea limitărilor percepute în funcționarea fizică. Mijloacele utilizate pentru stabilirea rezultatului clinic sunt:

  • Scala funcțională specifică pacientului (PSFS)
  • Saturația cu oxigen și frecvența ritmului cardiac înainte, în timpul și după activitatea fizică
  • Scala Borg CR10 pentru dificultăți de respirație și oboseală înainte, în timpul și după activitatea fizică

De asemenea, este esențial să se ia în considerare dacă un pacient a fost internat la ATI și prezintă simptome ale sindromului de terapie intensivă (PICS), deoarece acești pacienți au, de obicei, o toleranță foarte mică la efort. Un alt factor important este verificarea existenței comorbidităților dobândite înainte sau din cauza COVID-19, inclusiv a organelor posibil afectate. Pe baza informațiilor obținute de.la alți furnizori de servicii medicale și de la pacient, kinetoterapeutul decide dacă fizioterapia este indicată.

Pacienții post COVID-19 cu indicații pentru fizioterapie sau kinetoterapie

În cazul pacienților care au primit indicații pentru fizioterapie, care au o capacitate funcțională redusă și/sau niveluri reduse de activitate fizică, pentru a-și crește treptat numărul activităților zilnice și mobilitatea fizică, kinetoterapeutul le.va oferi îndrumări și instrucțiuni pentru efectuarea exercițiilor specifice și va monitoriza progresul realizat. Pentru a minimiza riscul de desaturări periculoase și suprasolicitare:

Saturația oxigenului pacientului trebuie măsurată înainte, în timpul și după exercițiile sau activitățile fizice (limita inferioară în timpul repausului ar trebui să fie de 90% și.în timpul exercițiului 85%). Pacienții trebuie să efectueze exerciții fizice numai în condiții casnice, cu parametrii de antrenament prescriși în ceea ce privește frecvența, intensitatea, timpul/durata și tipul.

Pentru pacienții care sunt slăbiți din cauza terapiei intensive, recomandarea este de.a fi îndrumați (prin medicul lor de familie) către un centru de reabilitare, deoarece riscul de suprasolicitare este mare.

Urmărirea funcționării fizice a pacientului post-COVID-19

La nivel internațional, organizarea asistenței medicale și a urmăririi clinice este diferită. În unele țări, precum Țările de Jos, după 6 săptămâni de la externare, majoritatea pacienților sunt supuși unei evaluări suplimentare a funcției pulmonare, cardiace și sunt supuși la teste de efort.

Aceste informații vor ajuta kinetoterapeutul să prescrie exerciții mai specifice și.să îndrume pacienții bazându-se pe necesitățile și obiectivele lor. Obiectivele tratamentului pot viza îmbunătățirea activităților vieții de zi.cu zi, creșterea nivelului de activitate fizică și/sau a capacității de exercițiu (ex. forța musculară și toleranța la efort).

recuperare kinetoterapie fizioterapie covid covid-19 coronavirus

VIDEO

recuperare kinetoterapie fizioterapie covid covid-19 coronavirus