Vindecarea oaselor fracturii fractura calus calusul osos

În cât timp se formează calusul osos? Cu siguranță, mulți pacienți cu fracturi și aparținători ai acestora au auzit medicul curant spunându-le: trebuie să ții gipsul 4 săptămâni, sau 6 săptămâni, sau poți să calci imediat după ce te-am operat, etc. Ce anume dictează stabilirea acestor perioade de timp?

În procesul vindecării osoase se disting trei mecanisme majore:

  1. Recrutarea celulelor osteoprogenitoare care induc formarea preosteoblastelor și care la un stimul corespunzător prin inducție sau modulație vor deveni celule active producătoare de os (osteoblaști).
  2. Modulația, prin care o celulă este stimulată să activeze un proces fiziologic distinct. Funcția ei este să activeze celulele periostale și osteocitele pentru procesele reparatorii osoase.
  3. Osteoconducția care determină stabilirea unui mediu corespunzător, pe care celulele osteoprogenitoare activate pot produce os. Osteoconducţia facilitează producția osoasă și structurarea tridimensională a acestuia și contribuie la amplificarea fenomenelor regenerative.

Cum se vindecă o fractură?

O fractură se poate vindeca:

  1. Direct prin procese de remodelare internă,
  2. Indirect prin formare de calus secundar, periferic

Primul tip de vindecare se produce când fractura este fixată rigid ca în osteosintezele cu placă cu compactare. Vasele trec dintr-un fragment spre celălalt direct realizând un “con de foraj”. În vârful conului se află celule care resorb osul (osteoclastele), urmate de osteoblaste, celule ce construiesc os nou. Se reface astfel structura normal a osului.

Al doilea tip de vindecare este specific fracturilor care sunt stabilizate prin mijloace mai puțin rigide (de exemplu osteosinteza cu tijă). Formarea calusului în această situație are loc în patru stadii.

Stadiile de vindecare a fracturilor

vindecarea oaselor fracturii fractura calus os osos

Stadiul I

Stadiul I de hematom (sau stadiul inflamator) care durează primele 7 zile. În momentul fracturării unui os, prin ruperea vaselor de sânge din os, din periost (membrana care acoperă osul), respectiv a celor musculare se formează un hematom. El este responsabil de tumefacția (umflătura) și de echimoza (vânătaia) de la locul de fractură. Capetele osoase fiind mobile sunt răspunzătoare de cracmentele, deformarea și impotența funcțională a segmentului respectiv. Ruperea și destinderea filetelor nervoase este responsabilă de durerea de la locul de fractură. Acest hematom duce rapid la formarea unui cheag de fibrină care este populat de tot felul de celule (trombocite, polimorfonucleare neutrofile, monocite și macrofage). Ca să vizualizăm mai ușor acest proces să ne închipuim că osul este o autostradă pe care are loc un accident major. Se întrerupe circulația, vin polițiștii să constate și să dirijeze circulația pe alte rute ocolitoare, apoi pompierii să descarcereze, paramedicii să ridice răniții, inginerii să evalueze pagubele și muncitorii să efectueze reparațiile. Tot așa celulele prezente în hematomul fracturat eliberează o serie de substanțe care produc un răspuns inflamator (vasodilatație și atragerea de celule cu rol regenerativ, respectiv reparator; astfel osteoclastele elimină țesuturile moarte și începe formarea de vase de sânge noi, iar în hematom se dezvoltă o rețea de fibrină).

Stadiul II

Stadiul II de calus moale (fibro-condroid) care durează între 6-17 zile. Acesta este o continuare a stadiului anterior. La nivelul focarului de fractură crește vascularizația și densitatea celulară. Celulele mezenchimale (celule nediferențiate, cu capacitate de transformare în mai multe tipuri de celule) care migrează din vecinătate și se multiplică de mii de ori sub acțiunea unor substanțe locale, se diferențiază în funcție de condițiile locale în: osteoblaste, condroblaste și fibroblaste. În locurile cu vascularizație bogată se diferențiază spre osteoblaste, unde vascularizația este mai precară spre condroblaste, unde predomină forțele de compresiune diferențierea este spre condroblaste, iar unde predomină forțele de tracțiune spre fibroblaste. Osteoblastele secretă substanța preosoasă (matricea organică) și fibre colagene. În acest stadiu între fragmentele osoase există un țesut fibros cu insule cartilaginoase care asigură o anumită stabilitate focarului de fractură. Scurtarea osului nu mai este posibilă, dar este posibilă angularea sa. La sfârșitul acestei perioade de timp se pot face corecții ale aparatelor gipsate, riscul de deplasare a fragmentelor fiind minim.

Stadiul III

Stadiul III de calus tare (dur sau calus osos primitiv) care apare după 2-3 săptămâni și durează 3-4 luni. Este perioada când calusul fibros se transformă în calus osos primitiv, fără structura organizată specifică osului normal. Osul se formează atât din insulele cartilaginoase, cât și din celulele mezenchimale. În substanța preosoasă secretată de osteoblaste precipită săruri fosfocalcice sub formă de cristale de hidroxiapatită. Procesul de formare a calusului moale se dezvoltă în special de la periferie spre centrul fracturii. La final fractura este vindecată, dar calusul neoformat nu are încă structura de rezistență a osului inițial.

Stadiul IV

Stadiul IV de remodelare (de calus definitiv) care durează luni de zile până la ani. În acest stadiu, sub acțiunea factorilor mecanici prin resorbție osteoclastică și formare osteoblastică se reface structura lamelară, haversiană caracteristică osului normal. Totodată se reface și canalul medular.

Factori de influență

O serie de factori influențează formarea calusului:

Factori generali:

  • Vârsta : la copii viteza de consolidare este mai mare și la fel și capacitatea de a corecta anumite imperfecțiuni de reducere
  • Boli generale: neurologice, endocrinologice (hipotiroidismul), arteritele, lues, diabet
  • Regimul alimentar (prezența/absența proteinelor și sărurilor de calciu)

Factori locali:

  • Reducerea corectă (punerea în poziție anatomică) a fracturii
  • Imobilizarea corespunzătoare a focarului de fractură
  • Realizarea unei compresiuni în focar
  • Prezența/absența infecției locale

Timpi orientativi de vindecare a segmentelor osoase

calus calusul os fractura
  • Falange (oasele degetelor): 3 săptămâni
  • Metacarpiene (oasele mâinii): 4-6 săptămâni
  • Radiusul distal: 4-6 săptămâni
  • Vertebră: 12 săptămâni
  • Humerus (osul brațului) : 6-8 săptămâni
  • Femur proximal: 12 săptămâni
  • Diafiză femurală (osul coapsei): 12 săptămâni
  • Tibia (osul gambei): 10 săptămâni
  • Calcaneu 12 săptămâni