Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o înregistrare a activității electrice a fibrelor musculare ale inimii. Fiecare contracție a miocardului este urmarea unei excitații electrice care provine de la nodulul sinusal și transmis musculaturii inimii. Aceste modificări ale potențialelor electrice ale inimii se pot măsura la suprafața organismului, fiind prezentate printr-o imagine repetată a activității cardiace electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei se pot enunța o serie de proprietăți și boli ale inimii.
Electrocardiograma (EKG) este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de suprafață.
De ce este important să facem o electrocardiogramă?
Orice modificare a ritmului cardiac poate cauza diferite afecțiuni severe. Ritmul cardiac poate fi influențat de mai mulți factori de risc: înaintarea în vârstă, apariția problemelor de natură cardiovasculară, malformațiile cardiace congenitale, infarctul miocardic, afecțiunile glandei tiroide, dar și de stilul de viață, cum ar fi consumul de substanțe precum: fumatul, alcoolul, cafeina, antidepresivele etc.
Verificarea periodică a ritmului cardiac este importantă pentru a exclude orice boală a mușchiului inimii sau o afecțiune de natură electrică. Acestea pot progresa și afecta radical calitatea vieții pacientului.
Ce fel de informații oferă electrocardiograma (EKG)?
Electrocardiograma (EKG) oferă informații despre ritmul inimii, poziția ei, despre originea impulsului și propagarea acestuia prin masa miocardică și localizarea unui infarct miocardic acut, efectele unor medicamente, funcționalitatea unui pacemaker artificial ce a fost implantat pacientului.
Electrocardiograma este recomandată pacienților care se confruntă cu:
electrocardiograma ekg ecg
- Dureri cardiace – pot fi date de faptul că inima nu primește suficient oxigen;
- Palpitații – bătăi cardiace puternice, rapide sau neregulate;
- Aritmii – ritm cardiac neregulat, rapid sau lent;
- Oboseală severă, dificultăți de respirație, amețeală sau leșin;
- Pentru a verifica starea generală de sănătate a inimii;
- După tratamentul unor afecțiuni ca atacul de cord, endocardita sau după intervenții chirurgicale;
- Pentru a vedea cum funcționează un stimulator cardiac implantat;
- Pentru a testa eficiența unor tratamente pentru inimă;
- Pentru a măsura capacitatea cardiacă în timpul unui efort fizic;
- Dacă sunt alte semne de afectare a inimii;
- În caz de hipertensiune arterială;
- Dispnee – scurtarea respirației;
- Sincopă – pierderea conștiinței;
- Pericardită – inflamarea pericardului, anume a sacului cu lichid subțire ce înconjoară inima;
- Miocardită – inflamația mușchiului cardiac;
- Defecte congenitale cardiace.
Un EKG poate da informații despre:
electrocardiograma ekg ecg
- Ritmul cardiac
- Puls
- Anomalii de funcționare a inimii
- Orientarea inimii în cutia toracică
- Semne de îngroșare a mușchiului inimii (hipertrofie)
- Semne de deteriorare a mușchiului inimii
- Afectarea circulației la inimă
- Semne de tulburări de ritm cardiac
Pe baza acestor observații, EKG va ajuta la examinarea și diagnosticarea următoarelor boli:
electrocardiograma ekg ecg
- Ritm cardiac rapid sau neregulat, sau lent – tahicardie sau bradicardie;
- Conducere anormală a impulsurilor electrice cardiace, semn de tulburări cardiace sau metabolice;
- Infarct miocardic anterior sau prezent;
- Boală arterială coronariană;
- Deteriorări ale inimii din cauza acestora;
- Mărirea unor camere ale inimii;
- Semne de electroliți anormali în sânge – calciu, magneziu, potasiu;
- Inflamația inimii (miocardită) sau a mucoasei acesteia (pericardită);
- Cardiomiopatie – afecțiune în care miocardul nu funcționează așa cum trebuie.
Cum ne pregătim pentru electrocardiograma (EKG)?
Electrocardiograma nu necesită o pregătire deosebită. Totuși, pentru ca investigația să fie concludentă, este bine să evităm consumul de substanțe care influențează ritmul cardiac precum: cafeaua, băuturile energizante, antidepresivele etc. În cazul pacienților cu pilozitate corporală bogată, va fi nevoie de îndepărtarea parului, pentru ca desprinderea electrozilor să nu provoace disconfort.
Care sunt tipurile de EKG?
electrocardiograma ekg ecg
- EKG de repaus – Investigație ce înregistrează morfologia ciclurilor cardiace și se efectuează cu pacientul culcat în decubit dorsal.
- EKG de efort – Investigație ce înregistrează activitatea inimii în timp ce pacientul aleargă pe o bandă sau pedalează pe o bicicletă staționară.
- EKG Holter – Cu ajutorul acestui examen, specialistul verifică activitatea electrică a inimii timp de 1 sau 2 zile, 24 de ore pe zi, în cazul în care există o suspiciune clinică de ritm anormal al inimii, palpitații sau disfuncție cardiacă.
Cum se efectuează EKG-ul?
Odată intrat în cabinetul medical, pacientul va fi rugat să își îndepărteze hainele ce ii acoperă pieptul, gleznele și încheieturile mâinilor. În dreptul zonelor descoperite, vor fi plasați electrozi medicali adezivi. Cu ajutorul acestora se va înregistra ritmul cardiac și activitatea electrică a inimii. Electrozii sunt ulterior conectați la aparatul ECG, iar pacientul va trebui să respire normal și să stea nemișcat, fără să vorbească, timp de câteva secunde.
Pe durata procedurii vei sta întins, relaxat, fără a te mișca, respirând normal, cât timp dispozitivul face măsurătorile. EKG este, de obicei, realizată în mod continuu și ți se poate cere să îți menții respirația pentru perioade scurte de timp în momentul procedurii. Dispozitivul va prelua activitatea electrică și va produce apoi un grafic ce reprezintă activitatea inimii tale.
Cât durează o electrocardiogramă?
Efectuarea unei electrocardiograme poate dura între 5 și 10 minute.
Poate fi dureroasă?
Electrocardiograma este un test nedureros, non invaziv și sigur care se efectuează în cabinetul medical. Nu este nevoie de o pregătire specială. Totuși, evită să bei apă rece sau să practici o activitate fizică imediat înainte de procedură.
