Yoga este una din cele 6 școli tradiționale (astika) ale hinduismului, bazată pe meditație ca.o cale spre auto-cunoaștere și eliberare. Textele Hindu, care stabilesc bazele yoga conțin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Sutra lui Patanjali, Hatha Pradipika și multe altele. În India, este privită ca fiind un mijloc de desăvârșire atât fizică, precum și spirituală. În afara Indiei, a început să fie asociată în primul rând cu practicarea așa-numitelor asana (poziții) incluse în Hatha Yoga, cu toate că a influențat întreaga familie de religii dharmice și alte practici spirituale din toată lumea. Un practicant convins de Yoga este numit yogi, yogin (masculin), sau yogină (feminin).
Yoga, ca o combinare între exerciții și meditație este practicată de mai bine de 5000 de ani.
De când a fost scrisă Bhagavad Gita, ramurile principale ale yoga au fost clasificate astfel: Karma, Jnana, Bhakti și Raja.
Istoria yoga
Un sigiliu păstrat până azi de acum 5.000 de ani de la civilizația de.pe Valea Indului înfățișează o figură despre care arheologii cred că este un yogin stând în poziție de meditație. Figura este reprezentată stând într-o poziție tradițional yoga, cu picioarele încrucișate și mâinile odihnindu-se pe genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Sir John Marshall, a denumit figura Shiva Pashupati.
Filosofia yoga
În toate ramurile yoga, țelul final este atingerea unei stări eterne de conștiință perfectă. În școlile moniste ale advaita vedantei și șaivismului, această perfecțiune ia forma mokșei, care este o eliberare de toată suferința lumească și de cercul nașterilor și al morților (Samsara), o stare în care gândurile încetează și apare experiența unirii beatifice cu Supremul Brahman. Pentru școlile dualiste bhakti ale vaișnavismului, bhakti însăși este țelul suprem al procesului yoga, iar perfecțiunea culminează într-o relație eternă cu Vișnu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krișna sau Rama.
Practicarea concentrării (dharana) și a meditației (dhyana) este comună majorității formelor de yoga. Dharana, potrivit definiției lui Patañjali, este “aducerea conștiinței într-un singur punct”. Conștiența este concentrată pe un punct subtil al senzației (cum ar fi pe suflul care intră și iese din nări). Concentrația susținută pe un singur punct conduce, treptat, la meditație (dhyana), în care facultățile interioare sunt capabile să se extindă și să se identifice cu ceva vast. Practicanții meditației anunță sentimente de pace, bucurie și uniune.
Obiectul meditației poate să difere de la școală la școală, meditația pe una dintre chakre, cum ar fi centrul inimii (anahata chakra) sau ‘al treilea ochi’ (ajna chakra) sau meditația asupra unei zeități, precum Krișna, sau asupra unei calități, precum pacea. Școlile non-dualiste, precum Advaita Vedanta, pot medita la Absolut, fără nici o formă a calităților (Nirguna Brahman). Această meditație este, din multe puncte de vedere, asemănătoare cu meditația buddhistă a vidului (shunyata).
Beneficii yoga
Yoga reduce stresul și anxietatea, implicit efectele fizice ale stresului asupra organismului. Prin încurajarea relaxării, yoga ajută la scăderea nivelului hormonilor de stres (cortizolul). Beneficiile conexe includ scăderea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, îmbunătățirea digestiei și stimularea sistemului imunitar.
Yoga aduce conștientizare și control respirației, permițându-ne să observăm când emoțiile noastre ne afectează respirația. Când încetinim și adâncim respirația, calmăm sistemul nervos. Yoga ne poate învăța să respirăm cu conștientizare și să folosim respirația pentru a trece de provocarea anumitor posturi, precum și provocările de zi cu zi.
Un principiu important este acceptarea momentului prezent, concentrând atenția asupra a ceea ce experimentăm aici și acum fără a judeca. O practică constantă de yoga crește atenția (mindfulness) atât în clasă, cât și în alte aspecte din viața personală.
Astfel, yoga devine mai degrabă un stil de viață holistic ce include și o alimentație sănătoasă, alegeri conștiente, îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur și multe alte schimbări pozitive.
Yoga restaurativă
Yoga restaurativă este despre așezarea într-o poziție susținută, astfel încât corpul să se poată elibera de tensiune și agitație. Astfel, creăm condițiile care permit corpului să se deschidă în mod natural și să treacă de la sistemul nervos simpatic (luptă sau zbor) la sistemul nervos parasimpatic (odihnă și digestie).
Puteți amesteca și potrivi cu ușurință posturile de restaurare de mai jos. Dacă aveți timp pentru o singură postură, practicați una dintre ele. Simțiți-vă liber să petreceți cât mai mult sau cât mai puțin timp în fiecare dintre ele.
SUPPORTED RECLINED BUTTERFLY
Această poziție de restaurare reduce cortizolul, stimulează sistemul digestiv și deschide pieptul, umerii și șoldurile care adesea devin tensionate atunci când suntem stresați.
- Poziționați vertical o pernă de suport sub spate.
- Aduceți tălpile picioarelor împreună și apoi lăsați genunchii să cadă spre exterior, plasând câte o cărămidă de yoga sub fiecare genunchi pentru a sprijini șoldurile.
SUPPORTED CHILD’S POSE
Această poziție calmantă ajută la aducerea organismului într-o stare de odihnă și digestie, scăzând rapid nivelul cortizolului.
- Așezați o pernă peste saltea si așezați-vă cu pieptul și capul pe ea.
- Așezați-vă șoldurile pe călcâie, deschizând genunchii larg și ținându-vă degetele de la picioare împreună.
LEGS UP THE WALL POSE YOGA
Această postura inversată relaxează mintea, ameliorând în același timp simptome precum tensiunea și crampele.
Vă puteți bucura de practicarea acestei posturi folosind o cărămidă de yoga, o pătură pliată sau o pernă. Picioarele pot fi plasate și pe perete.
SUPPORTED SUPINE BOUND ANGLE POSE
Este cea mai populară poziție de restaurare. Având un efect neutru asupra coloanei vertebrale oricui îi este ușor să o practice.
În plus față de efectele sale calmante generale, poate ameliora stresul gastro-intestinal sau crampele menstruale. Potolește agitația mentala și restabilește energiile.
- Plasați o cărămidă de yoga pe verticală pentru suportul capului iar pe aceeași linie, la distanță de 10-15 cm a doua cărămidă de yoga, așezată pe orizontală.
- Folosiți o pernă de yoga pentru suportul coapselor.
- Așezați-vă pe spate, poziționând omoplații pe cărămida plasată orizontal și capul pe cărămida înaltă. Pentru mai mult suport, puteți adăuga încă o pernă de yoga peste cărămizi.
Pe măsură ce eliberăm tensiunea profundă prin yoga restaurativă, creăm condițiile pentru ca respirația noastră să curgă liber. Acest tip de respirație naturală poate ajuta la inițierea răspunsului de relaxare. Când respirația este liberă să fie la lungimea si profunzimea sa naturală, ea ajută la trimiterea de mesaje către creier că ești calm și favorizează răspunsul parasimpatic la odihnă și digestie.
Siguranța practicării yoga
Specialiștii consideră yoga ca o practică sigură. Totuși, ca în cazul tuturor tratamentelor alternative și complementare, cel mai bine este ca medicul curant să fie informat dacă pacientul practică sau dorește să practice. Datorită faptului că pozițiile necesită o anumită rezistență fizică, unii pacienți cu afecțiuni artritice pot avea contrandicații relative pentru astfel de antrenamente. Chiar dacă apare o ameliorare a stării generale, pacienții nu sunt sfătuiți să lase la o parte tratamentele medicale de specialitate și să se bazeze exclusiv pe exerciții și meditații. Orice întrerupere a tratamentului, neautorizată și nerecomandată de către medic poate avea consecințe grave.
Ca orice activitate fizică și înainte de începerea exercițiilor yoga se recomandă o încălzire de 10-15 minute, pentru a evita apariția întinderilor musculare sau ale altor probleme de acest gen.
Practicată în siguranță, alături de un profesionist, yoga are numeroase beneficii pentru întregul organism și poate fi o soluție pentru învingerea stresului cotidian.
yoga
yogin
