Crampele musculare sunt contracții involuntare ale unui mușchi sau ale unui grup muscular. Crampele musculare provoacă durere intensă și incapacitatea folosirii mușchilor afectați.
Crampele musculare sunt senzații neplăcute, adesea dureroase, cauzate de contracții sau scurtări ale mușchilor. Pot fi determinate de frig, suprautilizare fizică sau nivel scăzut de calciu în sânge (mai ales la adolescenți când au nevoie de calciu în sânge și pentru maturarea osoasă).
Crampele musculare sunt involuntare, pot fi foarte dureroase și se mențin de la câteva secunde până la câteva minute. Ocazional pot dura până la 15 minute. La momentul declanșării spasmului, mușchiul este dur și vizibil. Spasmul se datorează contracțiilor spontane și afectează grupe individuale de mușchi.
Cauze crampe musculare
Există numeroase cauze care duc la crampe musculare: hiperflexia, hipoxia, expunerea la modificări bruște de temperatură, deshidratarea, sodiul scăzut din sânge sau hipocalcemia. Crampele musculare pot fi și un simptom sau complicație a sarcinii, bolii renale, bolilor tiroidiene, hipopotasemiei sau hipocalcemiei, sindromului picioarelor neliniștite, venelor varicoase și sclerozei multiple.
Dezechilibrele electrolitice pot determina crampe musculare și tetanie musculară, mai ales nivelul scăzut de potasiu și calciu. Această tulburare derivă din pierderile mari de fluid interstițial prin transpirație. Lichidul interstițial conține cantitatea majoritară de apă și sare din organism. Pierderea particulelor osmotic active din celulele musculare conduce la tulburarea echilibrului osmotic și edemul mușchilor. Edemul muscular determină alterarea funcției pompei de calciu dintre lumenul muscular și reticulum sarcoplasmic, calciul rămânând captiv pe troponină și se continuă contracția musculară.
S-a observat asocierea sindromului picioarelor neliniștite cu crampele musculare, ambele fiind rezultatul excesului de insulină. Evitarea concentrațiilor mari de glucoză din sânge ajută la evitarea crampelor.
Cauze externe crampe musculare
crampe musculare crampa muschi
- Numeroase medicamente pot determina crampe musculare. Diureticele puternice (furosemidul) care elimină fluidele corpului pot induce crampe musculare. Acestea determină și pierderea de sodiu și potasiu, calciu, magneziu. Medicamente precum donepezil (pentru Alzheimer) și neostigmina (pentru miastenia gravis), raloxifen (osteoporoză) determină crampe musculare. Tolcapone (pentru Parkinson) determina crampe la 10% din pacienți. Nifedipina (pentru aritmie, HTA), terbutalina (astm) și albuterlul determină crampe musculare. Statinele sunt cunoscute în a determina mialgie și crampe musculare printre alte efecte adverse.
- Unele deficite de vitamine pot determina direct sau indirect crampele musculare: tiamina (B1), acidul pantotenic (B5), piridoxina (B6).
- Crampele musculare sunt mai frecvente atunci când exercițiile fizice se desfășoară în condiții de căldură, deoarece prin transpirație se pierd fluidele corporale, săruri și minerale.
- Crampele musculare pot indica o gamă largă de afecțiuni care pot varia de la minore până la severe, precum boala Lou Gehrig (scleroza laterală amiotrofică), iritarea sau compresia nervilor spinali (radiculopatia), îngroșarea pereților arteriali, îngustarea canalului spinal (stenoza), afecțiuni ale glandei tiroide, infecții cronice sau ciroza hepatică.
Studii efectuate asupra apariției crampelor musculare
Anumite afecțiuni medicale au fost asociate cu crampele musculare. Un studiu a găsit o incidență a crampelor de 75% la bolnavii cu boala arterială periferică, 63% la cei cu hipopotasemie, 62% la cei cu boala coronariană. Aproximativ 60% dintre pacienții cu ciroză hepatică au raportat crampe la nivelul membrelor inferioare, majoritatea fiind vârstnici cu boală avansată.
Afectarea nervoasă determinată de tratamentele pentru cancer poate fi cauza crampelor musculare, un studiu demonstrând că acestea sunt prezente la 82% din pacienții cu cancer. Bolnavii cu afecțiuni neurologice, ca boala Parkinson sau neuropatie periferică, prezintă o incidență mai mare a crampelor. De asemenea, insuficiența venoasă este relativ frecvent încriminată, deși studiile nu au demonstrat o legătură între hipoxia tisulară sau metaboliții toxici și crampele musculare, iar tratamentul insuficienței venoase nu pare să amelioreze crampele musculare.
Semne și simptome crampe musculare
Crampele musculare sunt extrem de comune. Aproape orice persoană a experimentat o crampă musculară la un moment dat în viață. Crampele sunt comune la adulți și devin frecvente odată cu îmbătrânirea. Caracteristic crampele sunt dureroase. Persoana trebuie să se oprească din activitate deoarece nu poate folosi mușchiul afectat. Crampele severe sunt asociate cu tumefiere și febra musculara care pot persista câteva zile după încetarea crampei. Mușchiul afectat proemină subcutanat și este dur.
Crampele musculare sunt frecvente la sportivi și persoanele în vârstă care efectuează activități fizice extenuante. Sportivii sunt predispuși la crampele piciorului când sunt obosiți sau corpul nu este antrenat adecvat efortului depus. Crampele se dezvoltă la finalul unor exerciții intense sau câteva ore mai târziu. Persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la crampele musculare datorită atrofiei mușchilor care începe la 40 de ani și accelerează odată cu inactivitatea.
Tipuri de crampe musculare
crampe musculare tratament
Crampele mușchilor scheletici (cârcei)
Mușchii scheletici pot fi controlați voluntar față de alte categorii musculare. Dintre aceștia cel mai frecvent afectați de crampe sunt mușchii gambei, coapsei și tălpii. Aceste crampe sunt asociate cu activitatea viguroasă și pot fi extrem de dureroase.
Crampele mușchilor netezi (colicele)
Contracțiile mușchilor netezi stau la baza crampelor (colicelor) organelor interne: intestinul, uterul, ureterul (colica renală litiazică).
Crampele menstruale (dismenoreea)
Menstruația este de asemenea o cauză de crampe musculare cu intensitate diferită în abdomen, cu iradiere lombară joasă și inghinală. Crampele menstruale pot fi tratate cu ibuprofen, acetaminofen, stretching sau termoterapie. Crampele menstruale care nu răspund la aceste tratamente pot fi simptomatice pentru endometrioză.
Crampele musculare din sarcină
Unele femei pot resimți crampe la 7 zile după ovulație. Aceste crampe sunt denumite „de implantare” și apar când zigotul se atașează de uter. Nu toate femeile le simt. Un alt tip de crampă în timpul sarcinii este „durerea ligamentului rotund”. Aceasta este o crampă care apare pe măsură ce mușchii de sub uter se extind pentru a susține greutatea uterului. Aceste crampe nu pun probleme medicale și sunt normale.
Crampele prin deshidratare și expunere la temperaturi ridicate
Crampele prin expunere la căldură apar când temperatura corpului depășește nivelul sigur pentru organele interne. Crampele de căldură sunt primele semne ale tulburărilor determinate de căldură. Pierderea sării din corp prin transpirație determină crampe musculare dureroase.
Tetania
În tetanie toate celulele nervoase din corp sunt activate stimulând mușchii. Această reacție determină spasme sau crampe în întreg corpul. Denumirea de tetanie derivă de la efectul toxinei tetanice asupra nervilor. Scăderea calciului și a magneziului produce de asemenea tetanie musculară. Frecvent acestea sunt acompaniate de hiperactivitatea altor funcții nervoase în afară de cea musculară. De exemplu hipocalcemia poate determina nu numai crampe ale mușchilor mâinii și încheieturii, dar și senzație de furnicături perioral.
Crampele distonice
În această categorie mușchii care nu sunt necesari pentru o mișcare activă sunt stimulați pentru a se contracta. Mușchii care sunt afectați de acest tip de crampe sunt cei care lucrează în direcție opusă a mișcării efectuate și cei care exagerează mișcarea. Unele crampe distonice afectează grupuri mici de mușchi (pleoapele, periorali, gâtul, laringele). Mâna și brațul sunt afectate în timpul efectuării unor mișcări repetitive (crampele scriitorului, ale muzicianului). Fiecare dintre aceste mișcări repetitive por produce crampe prin oboseală musculară.
Crampele la pacienții cu cancer
Unele cauze posibile pentru crampe musculare la persoanele care suferă de cancer includ:
- Anumite medicamente pentru chimioterapie – cum ar fi docetaxel, ixabepilone, paclitaxel și vincristine;
- Inhibitori ai aromatazei, cum ar fi anastrozol, exemestan și letrozol, precum și alte terapii hormonale, inclusiv fulvestrant, raloxifen, tamoxifen și toremifen;
- Terapie țintită – cum ar fi trastuzumab (herceptin) și T-DM1 sau ado-trastuzumab emtansina;
- Imunoterapie – cum ar fi interferoni, interleukine și inhibitori ai CTLA-4 si PD-1 / PD-L1;
- Radioterapie către extremități sau șold;
- Unele tumori care încep într-un mușchi sau apasă pe un mușchi;
Tratament crampe musculare
Crampele musculare pot fi tratate prin aplicarea unui masaj ușor asupra mușchilor afectați, întinderea mâinilor deasupra capului și aplicarea de căldură sau frig. Căldura îmbunătățește circulația periferică a sângelui și crește flexibilitatea mușchilor. Aplicarea excesivă a căldurii sau frigului pe mușchii extenuați poate agrava crampele. Încărcarea mecanică a mușchilor deja extenuați determină instalarea de crampe sau incapacitate musculară. Pentru crampele piciorului tratamentul cel mai rapid este ridicarea membrului și întinderea acestuia prin apucare de degete.
În cazul unei oxigenări inadecvate, excesul de acid lactic produs de respirația anaerobă determină declanșarea de crampe musculare Oxigenarea este ameliorată prin respirații profunde și rapide.
Crampele prin deshidratare și lipsa sării din organism sunt tratate prin consum de apă și sare.
Crampele musculare determinate de căldura excesivă necesită următoarele condiții terapeutice:
- repausul persoanei afectate într-o briză de aer rece, o cameră răcoroasă
- aceasta va consuma o băutură electrolitică (Gatorade, Pedialyte) sau apă cu sare
- se va pulveriza apă peste tegumentele pacientului
- se înfășoară bolnavul în haine reci, ude, se aplică comprese ude
- se vor masa mușchii dureroși pentru a-i relaxa.
Consumul de alimente bogate în potasiu ajută la prevenirea crampelor musculare.
Quinina este prescrisă pentru tratamentul crampelor piciorului. Produsele comerciale care conțin mixturi dintre calciu gluconat, vitamina B3 și D3 sunt cele mai indicate pentru tratarea acestor crampe.
Injecțiile cu toxina botulinică sunt folosite cu succes pentru unele afecțiuni musculare distonice localizate la un grup limitat de mușchi. Un răspuns favorabil se poate menține pentru câteva luni.
Profilaxie și autoîngrijire
crampe musculare tratament
- Medicii recomandă exerciții de încălzire înainte și după crampele care sunt cauzate de activitatea fizică.
- Hidratarea adecvată înainte, după și în timpul activității este importantă, mai ales dacă durata efortului depășește o oră. Oboseala excesivă în mediu cald trebuie evitată.
- În sarcină se va suplimenta calciul și potasiul.
- Crampele distonice induse de activități repetitive ușoare pot fi prevenite prin ergonomizarea locului de muncă: suport pentru încheietură, evitarea tocurilor înalte, ajustarea scaunului, pauze și adoptarea de poziții comode. Se va evita tensiunea excesivă în efectuarea activităților.
- Crampele nocturne pot fi evitate prin exerciții de întindere înainte de culcare.
- Masaj de relaxare săptămânal
