Chist Baker Sinovial - ce este, cauze, simptome, diagnostic, tratament, operație, evolutie, crema, unguent, fizioterapie

Chistul Baker, denumit și chist popliteal, este o formațiune lichidă determinată de distensia fluidică a bursei gastrocnemio-membranoase. Este una dintre cele mai întâlnite formațiuni ale zonei poplitee.

Artrita este cea mai comună condiție asociată cu chistul Baker. Deși prevalența chistului la pacienții cu artrită inflamatorie este mai mare decât la cei cu artroză, este mai frecventă decât artrita inflamatorie.

Chisturile pot apărea în multiple forme în jurul genunchiului. Un chist este definit ca o cavitate închisă, sau un sac acoperit cu epiteliu. Poate conține lichid sau material semisolid, poate fi normal sau anormal și poate apărea în țesut moale sau os. Masele benigne sau maligne trebuie diferențiate de leziunile chistice.

Mecanism de producere chist Baker

Un chist Baker este un chist sinovial localizat posterior condilului femural medial, între tendoanele capului medial al mușchiului gastrocnemius și semimembranos. Comunică de obicei cu articulația pe fața posteromedială a capsulei genunchiului. Chistul Baker este o extensie a articulației genunchiului, căptușit cu sinoviala. Acestea variază ca dimensiune între 1-40 cm.

Chistul Baker poate servi ca un mecanism protectiv pentru genunchi. Afecțiunile intrinseci intra-articulare determină epansament articular. Epansamentul genunchiului este forțat în chistul Baker reducând presiunea potențial distructivă din articulație.

S-a propus teoria mecanismului balon-valvă, în care epansamentul este pompat din articulația genunchiului în chistul Baker, iar fibrina acționând ca o valvă cu o singură direcție care blochează reîntoarcerea lichidului în articulație. În mecanismul valvei Bunsen, propus, chistul Baker mărit exercită un efect de masă asupra comunicării între chist și articulație, Încarcerând epansamentul. Lichidul blocat este resorbit prin membrana semipermeabilă, lăsând în urmă concentrate de fibrină. Această teorie explică dificultatea aspirării conținutului gros al chisturilor.

Cauze chist Baker

Chistul Baker este presupus a se forma prin:

  • Chist primar, idiopatic cu conexiune valvulară cu articulația. Membranele, benzile sinoviale și pliurile sunt văzute în toate cazurile valvulare. Cicatrizarea și iritația determină aceste pliuri în chisturile primare. Benzile sinoviale pot fi resturi ale țesutului conjunctiv interpuse între articulație și cavitatea bursei. Chisturile idiopatice sunt observate la pacienții tineri fără simptome. Conținutul lor este vâscos.
  • Chistul secundar sau simptomatic, care comunică liber cu genunchiul și conține fluid sinovial de vâscozitate normală. Chistul secundar apare în tulburări articulare: osteoartrita, artrita reumatoidă, artrita psoriazică, sinovita, rupturi ale meniscului și condromalacia patelei.

Semne și simptome

Chistul Baker este asimptomatic la tineri și simptomatic la vârstnicii cu artropatie asociată. Manifestările clinice cuprind palparea unei mase nedureroase sau ușor dureroase în zona poplitee. Acestea pot asocia simptome intra-articulare.

Posibilele complicații ale chistului Baker cuprind: pseudotromboflebita, tromboza venoasă profundă, embolism pulmonar, hemoragie, ruptura chistului, infecție, sindrom de compartiment posterior, încarcerare de corpi calcificați. Cea mai frecventă complicație a chistului este ruptura sau disecția fluidului în muschiul gastrocnemian cu sindrom pseudoflebitic care mimează simptomele de tromboză venoasă profundă. Incidența ruperii este de 10%.

Datorită localizării anatomice, chistul este un factor de risc pentru tromboza venoasă profundă. Sindromul de compartiment posterior este determinat de traumă. Rar, ruptura chistului determină creșterea presiunii în compartimentul posterior al piciorului. Chistul infectat este rar. Pacienții prezintă febră, leucocitoza și rata de sedimentare a eritrocitelor crescută. Corpii calcificați pot deriva din trauma prin fracturi osteocondrale, artropatie prin dezintegrarea suprafețelor, osteoartrita, infecție sau condromatoza sinoviala. Migrarea distală a acestor corpi susține diagnosticul de chist disecat.

Diagnostic chist Baker

chist baker chist sinovial
  • Scanarea scintigrafică injectează radionuclid în articulație pentru a vizualiza chistul, ruptura sau fisurarea și scurgerea de lichid sau disecția acestuia.
  • Radiografia detectează masa de țesut moale, calcificările interne, dislocarea unei artere popliteale aterosclerotice și afectarea osului adiacentă printr-un chist mare.
  • Ecografia este de ajutor în evaluarea masei popliteale. Modalitatea este rapidă, ușoară, nu iradiază și este ieftină. Determină dacă masa este pur chistică ca structură sau este complexă cu structuri moi. Studiul Doppler color exclude posibilitatea unei artere lărgite, a unui anevrism sau degenerare chistică a adventicei.

Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: tromboza venoasă profundă, anevrism arterial, degenerare chistică adventicială, tumoră benignă sau malignă, chist ganglionar, chist meniscal, fisură traumatică a gastrocnemianului.

Tratament chist Baker

Tratamentul chistului Baker este conservativ și include folosirea de antiinflamatoare nesteroidiene, gheață și diminuarea greutății pe articulația afectată, alături de corectarea afecțiunilor articulare asociate.

Medicul poate drena fluidul din articulația genunchiului folosind un ac. Metoda se numește aspirare pe ac și este de obicei realizată sub ghidare ecografică.

Anomaliile interne ale genunchiului pot fi tratate prin artroscopie terapeutică. Artroplastia totală este rezervată osteoartritei severe.

Sinoviorteza radioactivă este folosită pentru a trata artritele inflamatorii și hemofilia. Anterior acestui tratament trebuie efectuată o artrografie pentru a exclude un chist Baker rupt.

Ce se urmărește prin recuperarea chistului Baker?

Obiectivele recuperării chistului Baker sunt următoarele: reducerea durerii, reducerea edemului, îmbunătățirea mobilității articulare. creșterea forței musculare, prevenirea retracturilor, îmbunătățirea circulației sanguine, drenarea lichidului prin tehnici de drenaj limfatic, combaterea pozițiilor vicioase, îmbunătățirea stabilității.

În ce constă concret recuperarea chistului Baker?

Se folosește terapia combinată în tratamentul chistului Baker deoarece efectele obținute sunt net superioare unei simple terapii. Terapia combinată este formată din electroterapie, kinetoterapie, laserterapie și masaj terapeutic.

Masajul terapeutic are rolul de a drena lichidul prin tehnica de drenaj limfatic, de a reduce durerea și edemul. Electroterapia acționează asupra musculaturii decontracturând-o și reducând durerea, laserterapia are scopul stimulării neovascularizației și vindecării plăgilor, activează sistemul neouroendocrin și reduce durerea. Kinetoterapia vizează recuperarea funcției afectate sau diminuate prin mobilizări, manipulări, tracțiuni, exerciții pasive, active, exerciții cu scripeți, gimnastică Bobath, stepper, bicicletă, etc.

Complicații

În cazuri rare, chistul Baker se poate sparge și lichidul sinovial se scurge în regiunea gambei, determinând durere ascuțită în genunchi, tumefierea și uneori înroșirea gambei.

Prevenire

Există câteva remedii casnice precum și câteva activități de îngrijire care pot fi urmate pentru a ajuta la prevenția unui chist Baker. Acestea includ:

  1. Purtarea de pantofi adecvați și folosirea tălpilor pentru a ne întoarce și nu a genunchilor.
  2. Efectuarea unei încălziri adecvate înainte de exercițiile fizice.
  3. Îngrijirea promptă a genunchiului după o accidentare și consultarea unui medic dacă nu se remarcă îmbunătățiri rapide.
  4. Folosirea medicației din casă (ibuprofen, naproxen, acetaminofen, aspirină și altele) când se dorește alinarea durerii.
  5. Respectarea principiilor RICE: odihna piciorului, împachetarea cu gheață, înfășarea cu o fașă și ridicarea piciorului când acest lucru este posibil (în special noaptea).