Curentul diadinamic a fost descoperit de un dentist francez, Pierre D. Bernard, în 1929. Curentul diadinamic este un curent de joasă frecvenţă, ce face parte din metodele analgetice “convenţionale” din domeniul frecvenţelor joase. Poate fi sub formă de curent sinusoidal cu semiundă sau undă completă, cu o frecvenţă între 50-100 Hz. Curentul diadinamic este de fapt o aplicaţie a două componente ale curentului electric – galvanic şi pulsatil. O parte reprezintă baza iar cealalaltă doza. Bernard a identificat empiric efectele curentului diadinamic, astfel că, la o frecvenţă de 50 Hz, celulele sunt excitate, iar la 100 Hz ele sunt inhibate. Curenţii diadinamici încep de la frecvenţa de 50 Hz, durata pulsului de 10 msec, furnizând 100 stimuli/sec.
Caracteristici curent diadinamic
Curenţii diadinamici indică acţiunea simultană a două forţe. Una este curentul galvanic şi reprezintă de obicei baza.
Aceasta se combină cu o componentă pulsatilă, numită doză. Componenta galvanică îmbunătăţeşte subiectiv toleranţa la curent, şi prin urmare îmbunătăţeşte adâncimea efectivă de penetrare a curentului. La dispozitivele mai vechi setarea era stabilită între 1-3 mA. Astăzi, se exprimă ca procentaj din intensitatea absolută. De aceea este important să se noteze intensitatea absolută din documentaţia de utilizare a aparatului şi pe baza acesteia să se determine procentajul părţii galvanice, care trebuie să se încadreze între 1-3 mA.
Componenta pulsatorie este reprezentată de curent altenativ monofazat fix sau difazat fix (DF, f = 50 Hz, durata impulsului 10 ms, durata intervalului intrapuls de 10 ms). Prin modularea amplitudinii şi frecvenţei se pot obţine şi alte combinaţii ale curentului diadinamic. Prin combinarea frecvenţei şi puterii curentului, şi adăugând curent constant (galvanic), se pot obţine câteva modulaţii.
Modulații curent diadinamic
curent diadinamic diadinamici
- Modulaţia cu frecvenţe între 1-100 Hz are un bun efect analgezic şi de blocare a SNVS. Se foloseşte în tratamentul condiţiilor algice ce duce la afectarea echilibrului sistemului vegetativ.
- Modulaţia cu frecvenţe între 2-50 Hz are un puternic efect analgezic şi de blocare simpatică mai bună decât modulaţia 1. Afectează tonusul ţesuturilor conective, ceea ce este foarte important în procesul de vindecare posttraumatic.
- Modulaţia 3 este o combinaţie a modulaţiilor 1 şi 2. Are un puternic efect asupra edemului şi hematoamelor, reduce tonusul fibrelor musculare striate şi înlătură durerea.
- Modulaţia 4 este o combinaţie între modulaţia 1 la care se adaugă impulsuri galvanice slabe şi modulaţia 2. Are un efect analgezic puternic şi de lungă durată, efectul fiind numit electroanalgezie.
Tehnica de aplicare
Curentul diadinamic se utilizează în tratarea sindroamelor dureroase şi în reumatismul extraarticular. Unele modulaţii pot fi combinate (ca de exemplu 1 şi 4) pentru un efect mai puternic. El este introdus în corpul uman prin electrozi simpli sau vacuum.
Sunt mai multe metode de aplicare:
- aplicaţie transregională (la locul dureros pe nervul afectat)
- paravertebrală sau segmentară
- vasotropică
Aplicaţiile durează 4-6 minute cu inversarea polilor la jumătatea aplicaţiei. Dacă sunt zone multiple de aplicare, perioada optimă de aplicare este de 15-20 minute. Aplicaţiile de curent diadinamic sunt zilnice, iar în caz de dureri foarte puternice, chiar şi de două ori pe zi. Tratamentul durează de obicei 10-20 de zile.
Forme de curent diadinamic
curent diadinamic diadinamici
- difazat fix (DF) – Curent alternativ de 100 Hz, efect analgetic, produce senzaţie de furnicături şi contracţie musuclară la intensitate mare (se mai foloseşte şi în afecţiuni circulatorii).
- monofazat fix (MF) – Curent alternativ de 50 Hz, produce o senzaţie de penetrare puternică a undelor vibratorii şi contracţie musculară la intensităţi mult mai mici decât curentul difazat fix. Efect excitator, crescând tonusul muscular, acţiune vasoconstrictoare
- lungă perioada (LP) – Curenţi de joasă frecvenţă cu faze egale de DF şi MF, efect analgetic, miorelaxant.
- scurtă perioada (SP) – Combinaţie de 10 sec. MF urmate de 5 sec. DF. Efect excitator, tonizant, resorbtiv, efect analgezic de lungă durată.
- ritm sincopat (RS) – 1 sec MF urmată de 1 sec. repaus. Pronunţat efect excitomotor (stimulare musculară) şi testează excitabilitatea nervoasă.
Efecte fiziologice curent diadinamic
curent diadinamic diadinamici
- analgezic (creşte pragul de stimulare senzorială)
- stimularea fibrelor musculare (curentul diadinamic stimulează fibrele musculare determinând contracţie musculară)
- vasodilataţie şi hiperemie (eliberarea histaminei în ţesuturi – acelaşi efect poate apărea reflex, în structurile mai profunde)
- trofice
- rezorbtiv (SP şi LP cresc fluxul sangvin în mușchi şi reduc edemul)
- dinamogen (stimularea simţului vibrator care maschează senzaţia de durere – conform teoriei porții de control a durerii)
Acestea sunt determinate de nivelul intensităţii, forma curentului diadinamic şi modalitatea de aplicare a electrozilor, precum şi de particularităţile reacţiei individuale şi a adaptării organismului la curent.
Modalități de aplicare
Electrodul activ este polul (-). Se pot aplica longitudinal sau transversal pe zona de tratat. Se pot face și aplicații paravertebrale sau ganglionare. Dacă electrozii sunt la mare distanță unul de celălalt, nu se obțin efecte terapeutice notabile.
În aplicaţiile terapeutice se vor respecta următoarele:
- se folosesc electrozi plaţi
- se folosesc soluţii protective sau cu polaritate reversibilă (etichetate cu x) la fiecare 6 minute
- se stabileşte combinaţia componentelor pulsatorii şi lungimea lor
- se stabileşte intensitatea subiectivă în funcţie de efectul dorit
- timpul de aplicare va fi de 6-12 minute în funcţie de tipul de combinaţie ales
- tratametul se aplică zilnic, în funcţie de efectul dorit
Aplicaţiile pot fi după cum urmează:
- aplicaţii pe puncte dureroase circumscrise: electrozi mici, rotunzi, egali ca mărime; polul “-” pe locul dureros, polul “+” la aproximativ 2-3 cm distanţă
- aplicaţii transversale: electrozi de mărime corespunzătoare şi egală (pentru articulaţii mari), aşezaţi de o parte şi de alta a zonei dureroase
- aplicaţii longitudinale: de-a lungul unui nerv periferic, electrodul “+” de regulă mai mare se aşează proximal în zona de emergenţă iar cel “-“, mai mic, distal de zona afectată
- aplicaţii paravertebrale: electrozi plaţi de mărime adaptată, catodul pe locul dureros sau de-a lungul coloanei cu anodul proximal şi anodul distal
- aplicaţii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, catodul pe zona ganglionilor respectivi şi anodul la 2-3 cm. distanţă
Indicaţii curent diadinamic
curent diadinamic diadinamici
- aparat locomotor: stări posttraumatice (contuzii, entorse, luxaţii), întinderi musculare, contracturi musculare, redori articulare, afecţiuni reumatice (artroze reactivate, artrite, mialgii, manifestări abarticulare)
- tulburări circulatorii periferice: acrocianoză, boală varicoasă, stări după degerături sau arsuri, arteriopatii periferice obliterante.
- aplicaţii segmentare vizând zonele neuro-reflexe în suferinţe cu patogenie neurovegetativă ale stomacului, colecistului, colonului, astm bronşic.
Contraindicaţii curent diadinamic
curent diadinamic diadinamici
- fracturi certe sau suspecte
- inflamaţii acute
- tuberculoză activă osoasă, articulară sau a altor organe
- afecţiuni maligne
- boli care cauzează caşexia
- decompensare cardiacă
- condiţii hemoragice
- implanturi metalice (după accidentări, endoproteze, materiale de osteosinteză etc.)
Practică
curent diadinamic diadinamici
- mărimea şi forma electrozilor se alege în funcţie de zonele tratate iar locurile de amplasare, modalitatea de poziţionare şi polaritatea lor în funcţie de scopul urmărit,
- poziţionarea pacientului – în funcţie de regiunea de tratat – pe paturi sau scaune de lemn,
- electrozii se aplică prin intermediul învelişurilor de protecţie hidrofile, bine umezite şi fixaţi cu benzi elastice sau săculeţi cu nisip,
- intensitatea curentului se reglează prin creştere progresivă la o doză corespunzătoare efectului urmărit, fără să atingă pragul sensibilităţii dureroase,
- se va creşte pe parcurs intensitatea pentru menţinerea senzaţiei de vibraţie nedureroasă,
- durata şedinţei în raport cu scopul terapeutic urmărit, va fi scurtă (4-8 min. sau chiar mai puţin),
- ritmul şedinţelor stabilit în funcţie de stadiul afecţiunii tratate: stadii acute de 2 ori pe zi sau o dată pe zi,
- numărul şedinţelor: scop analgetic 6-10 şedinţe, scop dinamogen sau hiperemiant, peste 10 şedinţe, în funcţie de caz
Dozaj
curent diadinamic diadinamici
- Intensitate: se va creşte gradual, până la apariţia unei senzaţii bine definite de vibraţie sau furnicătură.
- Durată: nu mai mult de 12 minute, fiecare tip de aplicaţie maxim 3 minute.
- Frecvenţă: zilnic sau la două zile, până la 12 şedinţe.
– DF: Se foloseşte în tratamentul iniţial, înainte de a aplica alte tipuri de curent. Pacientul simte senzaţie de furnicătură, care scade în intensitate la scurt timp.
– MF: Pacientul simte o puternică senzaţie de vibraţie timp mai îndelungat decât senzaţia produsă de DF. Se foloseşte în tratamentul durerii fără spasm muscular.
– CP: În faza de DF pacientul simte un tremor uşor iar în faza de MF simte vibraţii constante şi puternice. Sunt contracţii ritmice folosite în tratamentul durerii posttraumatice.
– LP: Are un efect analgesic de lungă durată. Se foloseşte în combinaţie cu CP în tratamentul neuralgiei.
– RS: Se poate folosi petru stimulare faradică a muşchiului şi ca test pentru excitabilitatea nervilor motori.
